Premierul elen Alexis Tsipras a avertizat-o pe Angela Merkel că va fi 'imposibil' pentru Atena să-și achite datoriile scadente în următoarele săptămâni dacă Uniunea Europeană nu va acorda țării sale asistență financiară pe termen scurt, se arată într-un articol apărut duminică în publicația britanică 'Financial Times' (FT).
Avertismentul, inclus într-o scrisoare trimisă de Alexis Tsipras cancelarului Germaniei și obținută de FT, vine pe fondul sporirii temerilor că Atena nu va reuși să achite la sfârșitul acestei luni salariile și pensiile și ar putea rămâne fără lichidități înainte de sfârșitul lunii aprilie, potrivit Agerpres.
Scrisoarea, datată în 15 martie, vine chiar înaintea reuniunii de joi de la Bruxelles, unde s-a discutat situația Greciei, și înaintea întâlnirii de luni seară, de la Berlin, dintre Alexis Tsipras și Angela Merkel.
În scrisoare, premierul elen avertizează că Executivul său va fi forțat să aleagă între achitarea împrumuturilor, în special către FMI, sau continuarea cheltuielilor sociale. Oficialul elen a dat vina pe BCE, care a stabilit limite la emiterea de către Grecia a obligațiunilor pe termen scurt, precum și pe liderii zonei euro, care au refuzat plata unei noi tranșe din pachetul de asistență financiară până când Atena va adopta o nouă serie de reforme economice.
'Ținând cont că Atena nu are acces la piețele de capital și că o serie de datorii ajung la scadență în această primăvară și vară, se cuvine să fie clar că restricțiile speciale ale BCE combinate cu întârzierea achitării tranșei din pachetul de asistență financiară vor face imposibil pentru orice Guvern să-și achite datoriile scadente', a scris Alexis Tsipras. Acesta a avertizat că achitarea datoriilor va duce 'la o scădere suplimentară a fondurilor bugetare alocate salariilor și pensiilor - o perspectivă pe care nu o putem accepta'
Și ministrul spaniol de Finanțe, Luis de Guindos, a afirmat că liderii zonei euro nu vor aloca fonduri Greciei până când autoritățile de la Atena nu vor adopta și nu vor implementa reforme.
Grecia nu se poate baza pe Banca Centrală Europeană pentru a majora limita emisiunilor de obligațiuni pe termen scurt emise de autoritățile elene, a avertizat recent președintele BCE, Mario Draghi.
Întrebat despre limita emisiunilor de obligațiuni pe termen scurt, Draghi a explicat că reglementările europene interzic BCE să finanțeze direct sau indirect guvernele. 'BCE este o instituție care se conduce după reglementări, nu este o instituție politică', a precizat Draghi.
Din cauza declinului veniturilor, Atena are probleme cu lichiditățile și una dintre opțiuni ar fi majorarea plafonului de 15 miliarde de euro pentru obligațiunile pe termen scurt. Deja Atena a ajuns la acest plafon, iar BCE are drept de veto în privința majorării lui.
Problema este una sensibilă deoarece băncile elene au folosit obligațiuni pe termen scurt pentru a accesa finanțare de la Banca Centrală a Greciei și apoi au investit tot în astfel de bonduri, ajutând statul să-și acopere necesitățile de finanțare pe termen scurt.
