Coronavirus - România: 19907 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

BOBOTEAZA 2017. De ce nu este bine să te cerţi de Bobotează. Se spune că dacă...

Thursday, 05 January 2017, 22:28 Sursă: REALITATEA.NET

BOBOTEAZA 2017. Botezul Domnului sau Boboteaza alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, serbată mâine, 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă!

În unele zone, se colindă, iar fetele îşi află urstiul dacă îşi pun busuioc sub pernă. Tot acum, se fac prorociri de an nou.

După liturghie, preotul şi enoriaşii merg la un lac, la un râu sau la un izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Preotul aruncă apoi, o cruce, iar tradiţia spune că cel ce reuşeşte să o scoată din apele reci ca gheaţa va avea noroc tot anul. Sărbatoarea reaminteşte de ziua în care Iisus s-a arătat lumii, lângă apa Iordanului.

BOBOTEAZA 2017. Masa de prânz trebuie să fie la fel de bogată ca cea de Crăciun

BOBOTEAZA 2017. Tradiţia cere ca, la prînz, masa la care se reuneşte familia să fie la fel de bogată ca cea de Crăciun. În multe zone ale ţării, se oferă acum colivă, un produs din grâu pisat sau arpacaş fierte, îndulcit cu miere sau zahăr şi amestecat cu multă nucă.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

BOBOTEAZA 2017. Sfinţirea apelor

BOBOTEAZA 2017.  La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

BOBOTEAZA 2017: Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

BOBOTEAZA 2017. De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

BOBOTEAZA 2017. Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

BOBOTEAZA 2017. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut

BOBOTEAZA 2017. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

BOBOTEAZA 2017. Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.


Citeste totul despre:


Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL