Toți preoții din Biserica Ortodoxă română trebuie să depună de anul acesta un jurământ de onestitate și fidelitate față de Biserică.
Patriarhia arată că, după decizia din ianuarie a Sfântului Sinod, clerul și toți ceilalți angajați care administrează patrimoniul bisericesc trebuie să depună jurământul de onestitate și fidelitate față de Biserică.
Prin aceasta se urmărește promovarea corectitudinii, transparenței și legalității în administrarea bunurilor instituționale, combaterea faptelor de corupție și întărirea fidelității față de instituția bisericească.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 18 ianuarie 2016, ca întregul personal cu atribuții de conducere sau de execuție să depună un jurământ sau act de onestitate și fidelitate față de Biserică, arată Patriarhia într-un comunicat de presă transmis vineri.
Sunt obligați să depună Jurământul sau Actul de onestitate și fidelitate față de Biserică întreg personalul din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod și Administrației Patriarhale, de la centrele eparhiale, protopopiate, parohii, mănăstiri, asociații și fundații bisericești, precum și persoanele nesalarizate care utilizează sau administrează bunuri bisericești (epitropii, consilierii parohiali și voluntarii).
Sursa citată precizează că îndatorirea depunerii unui jurământ la nivelul parohiilor a existat de mai mult timp, fiind prevăzută atât de Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, cât și de Regulamentul pentru funcționarea organelor deliberative și executive din Patriarhia Română din anul 1950, aflat în vigoare și în prezent, potrivit News.ro
Prin punerea în aplicare a hotărârii Sfântului Sinod din 18 ianuarie 2016 s-a urmărit sistematizarea și generalizarea acestei practici în rândul întregului personal cu atribuții de conducere sau de execuție din Patriarhia Română.
“Necesitatea acestui jurământ reflectă atât preocuparea Bisericii de a promova corectitudinea, transparența și legalitatea în administrarea bunurilor instituționale, de a combate faptele de corupție, cât și dorința de a promova și întări fidelitatea față de instituția bisericească și onestitateaîn administrarea bunurilor ei. Astfel, importanța acestui act constă în responsabilizarea clerului și a celorlalți angajați care au atribuții de conducere ori de execuție sau administrează patrimoniul Bisericii”, explică Patriarhia aplicarea deciziei din ianuarie.
