”Când vorbim de testare, în primul rând trebuie să ne gândim la definiția de caz pe care o aplicăm în România. Testarea în sistemul public de sănătate se face la pacientul simptomatic, de data asta cu minim două simptome, febră și tuse, dar cu orice formă de pneumonie sau bronhopneumonie simptomatică sau cu imagine radiologică sugestivă.
Sigur, este extrem de important însă, când vorbim de testare, să facem anchete epidemiologice extrem de rapid din momentul în care testul devine pozitiv, iar în cadrul anchetei este foarte important ca sinceritatea celor care relatează despre persoanele cu care au intrat în contact să fie maximă. Omiterea unor anumite informații poate să modifice traiectul și starea de sănătate a celor din jurul nostru. Prin urmare, cred că lucrurile pot să fie îmbunătățite pe diverse paliere și responsabilitatea în acest moment vizavi de testare trebuie să fie și a noastră, a celor care trăim viața noastră de zi cu zi, mai ales când știm că am intrat în contact cu o persoană simptomatică, care a devenit pozitivă”, a spus Mahler.
Întrebat despre raporul Organizației Mondiale a Sănătății conform căruia un european moare la fiecare 17 secunde din cauza infecției cu Sars-Cov-2, managerul Institutului ”Marius Nasta” a subliniat că evoluția bolii este într-o continuă schimbare și că, în prezent, ”nu există o afecțiune care să întrunească atât de multe variabile precum Covid.”
”Este o realitate dură pe care o trăim. Cei mai impactați sunt pacienții internați care sunt bolnavi și sunt internați în spital, care văd aceste lucruri cu ochii lor și care poate azi vorbesc cu un coleg de salon și mâine nu mai pot să facă acest lucru, iar când asta se întâmplă repetat, cu siguranță efectul unei asemenea situații te impactează ani de zile.
Mortalitatea este unul din lucrurile care ne-a făcut pe toți să reevaluăm și să regândim de fiecare dată schemele terapeutice. Modul în care poți să mori de această boală este atât de diferit și complex încât nu există până în acest moment afecțiune care să întrunească atât de multe variabile precum întâlnim la Covid”, a spus Mahler.
Medicul a mai recomandat ca pacienții să urmeze indicațiile specialiștilor, amintind despre cazuri în care cei care s-au externat la cerere au revenit în spital cu o formă mult mai gravă a infecției, chiar critică.
”Am avut situații în care, după ameliorarea ușoară a stării de sănătate, fără să existe un aviz sau un acord din partea personalului medical, pacienții au dorit să se externeze și, din păcate, în multe situații, au revenit înapoi în spital. Revenirea, de regulă, s-a făcut cu o stare de sănătate extrem de modificată, care uneori nu a putut fi dusă spre salvarea vieții”, a subliniat medicul.
În opinia sa, numărul mare de infectări impune o carantină precum cea din primăvară, din primul val al epidemiei, pentru a evita ca sistemul sanitar să intre în colaps, menționând situațiile în care unele spitale ajung să nu mai poată trata corespunzător pacienții infectați.
”Din păcate, nu suntem foarte departe de o situație precum carantina din primăvară. Este un lucru pe care nu ni-l dorim pentru că impactul nu are loc doar la nivelul sistemului de sănătate, ci și la nivel economic, dar numărul mare de cazuri care se înregistrează în anumite localități impune astfel de restricții.
Cel mai important este, în acest moment, ca sistemul de sănătate să nu fie în colaps și pentru acest lucru trebuie să ne străduim cu toții.
Este extrem de dificil să trăiești un astfel de moment în care să ajungi la spital și să nu ai parte de primul tratament de care ai avea nevoie. La ”Marius Nasta” acest luru nu se întâmplă. Spitalul are oxigen și stația centrală este alimentată periodic. Avem chiar două surse de oxigen pentru că, de multe ori, insuficiența respiratorie este atât de severă încât saturația nu poate fi ameliorată decât cu foarte mulți litri de oxigen pe minut. Am făcut demersuri din timp ca în acest moment orice pacient care ajunge la ”Marius Nasta”, infectat cu Sars-Cov-2, să aibă parte de oxigen. Așa cum știm, această afecțiune este extrem de vicleană și nu putem stabili de la început evoluția pacienților. Este foarte important modul în care ei reacționează la tratamentul pe care îl administrăm”, a mai precizat Mahler.
