Recunoașterea confirmă legătura strânsă dintre produs și zona în care este realizat, județul Tulcea, inclusiv Delta Dunării și gurile Dunării la Marea Neagră. Certificarea IGP atestă faptul că cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare are loc în regiunea respectivă, iar calitatea sau reputația produsului este legată de originea sa geografică.
Ce este „Batogul de sturion” și cum se produce
„Batog de sturion” este obținut din filé dorsal de sturion provenit din acvacultură, din specii precum morun (Huso huso), nisetru (Acipenser gueldenstadtii) și nisetru siberian (Acipenser baerii). Peștii utilizați trebuie să aibă o greutate de minimum 7 kilograme și un conținut de grăsime de cel puțin 7%, pentru a asigura textura și umiditatea specifică produsului finit.
Procesul de fabricație include sărarea cu un amestec controlat de sare gemă și zahăr, zvântarea până la atingerea unei umidități reziduale de minimum 35% și afumarea cu lemn de esență tare, care contribuie la culoarea auriu-brună și la gustul specific. Produsul are o textură compactă, este fraged la apăsare, ușor unsuros în secțiune și are un gust dulce-sărat, cu o aromă discretă de afumare și un gust cărnos, fără miros pregnant de pește. Fileul este depielat, fasonat atent și legat cu sfoară în model de plasă pescărească pentru a-și păstra forma și fermitatea. Aspectul final este unul îngrijit, de formă alungită, cu suprafață netedă și culoare aurie.
Un produs legat de sustenabilitate și protecția sturionilor
România a interzis din 2006 pescuitul sturionilor în habitatele naturale, pentru protejarea speciei. „Batog de sturion” IGP folosește exclusiv pește provenit din acvacultură, crescut în mediu controlat, fără contaminanți și cu o dietă apropiată de cea naturală. Astfel, produsul contribuie la protejarea resurselor naturale și la menținerea echilibrului ecosistemului din Delta Dunării.
Odată cu această înregistrare, lista produselor românești protejate la nivel european ajunge la 16. Printre acestea se numără Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Plăcinta dobrogeană sau Salata cu icre de știucă de Tulcea. În prezent, alte 13 produse românești se află în diferite etape de verificare la Comisia Europeană.
