Statele Unite transmit un mesaj fără echivoc către Ottawa: dacă guvernul canadian renunță la achiziția celor 88 de avioane F‑35, Washingtonul va fi nevoit să schimbe modul în care funcționează parteneriatul aerian NORAD. Avertismentul a fost formulat de ambasadorul american la Ottawa, Pete Hoekstra, într-un interviu acordat CBC News, realizat la baza aeriană Luke din Arizona.
Avertismentul transmis de Washington
Ambasadorul a explicat că renunțarea la contractul pentru F‑35 ar obliga Statele Unite să suplimenteze propriile achiziții și să își intensifice prezența aeriană în spațiul canadian, pentru a putea reacționa rapid la amenințările care se apropie de teritoriul american.
„NORAD ar trebui modificat”, a declarat Pete Hoekstra, subliniind că sistemul comun de apărare funcționează pe principiul intervenției aeronavei celei mai apropiate, indiferent dacă aparține Canadei sau Statelor Unite.
Diplomatul a adăugat că, în lipsa contribuției canadiene, Washingtonul ar trebui să acopere singur golurile operaționale: „Dacă Canada nu va mai oferi această [capacitate], atunci trebuie să acoperim aceste goluri.”
Cum funcționează NORAD și de ce contează F‑35
Comandamentul de Apărare Aeriană Nord‑American este un parteneriat vechi de zeci de ani între cele două țări, responsabil cu monitorizarea amenințărilor aeriene și trimiterea avioanelor de interceptare. În ultimii ani, aeronave americane au intervenit de mai multe ori în spațiul aerian canadian, inclusiv în cazul unei alerte la un zbor german deasupra zonei Calgary sau atunci când un F‑22 a doborât un balon suspect în Yukon.
Reacția Canadei și îngrijorările experților
Declarațiile ambasadorului au fost primite cu prudență în mediul academic canadian. Andrea Charron, directoarea Centrului pentru Studii de Apărare și Securitate de la Universitatea Manitoba, a avertizat că astfel de presiuni publice pot afecta cooperarea bilaterală: „Disputele politice sunt trecătoare, dar misiunea NORAD rămâne.”
Guvernul de la Ottawa analizează și varianta achiziționării avionului suedez Gripen, o opțiune care ar schimba însă modul în care Canada colaborează cu SUA în cadrul apărării comune. Hoekstra a susținut că o astfel de alegere ar afecta interoperabilitatea și ar impune o reevaluare a întregului sistem NORAD.
Vincent Rigby, fost consilier pentru securitate națională al guvernului Trudeau, a catalogat declarațiile ambasadorului drept „o tactică politică menită să influențeze decizia Canadei”, precizând că nu reflectă neapărat poziția oficială a administrației americane sau a Pentagonului.
Controverse internaționale privind F‑35
Discuțiile despre dependența de Statele Unite în ceea ce privește mentenanța și piesele de schimb nu sunt noi. În Danemarca, oficiali din domeniul apărării au exprimat temeri că o eventuală suspendare a livrărilor ar putea lăsa flota daneză la sol.
Opinia publică canadiană favorizează Gripen
Un sondaj realizat de Ekos Politics arată că 72% dintre canadieni ar prefera integrarea avionului Gripen în flota națională, fie ca alternativă completă, fie în combinație cu F‑35. O astfel de soluție ar presupune însă costuri suplimentare, deoarece operarea a două tipuri diferite de aeronave este mai scumpă.
Întrebat despre reticența unor canadieni față de apropierea militară de Washington, alimentată și de declarațiile recente ale președintelui Donald Trump privind „al 51‑lea stat” sau anexarea Groenlandei, ambasadorul Hoekstra a răspuns: „Este absurd. Nu suntem o amenințare.”
