Banca Națională a României despre criza din sănătate: „Se va detensiona gradual”

„Odată cu progresul în ceea ce privește imunizarea populației, criza de sănătate publică este anticipată a se detensiona gradual. Totuși, aceasta rămâne principala sursă de riscuri la adresa proiecției macroeconomice. Noi puseuri în ceea ce privește rata de infectare cu SARS-CoV-2 sunt posibile, în special pe fondul unor potențiale variații în genomul virusului cu un grad mai ridicat de contagiozitate și o eventuală rezistență sporită la serurile imunizante existente. În plus, chiar și în cazul unei eficiențe sporite a vaccinurilor existente în fața posibilelor tulpini genomice, persistă încă necunoscute cu privire la gradul de protecție de care ar urma să beneficieze, în timp, persoanele care au fost deja complet imunizate. Resurgența infecțiilor ar impune menținerea sau chiar reînăsprirea măsurilor de distanțare socială atât pe plan local, cât și global, creând noi obstacole în calea unei reveniri cu celeritate și sustenabile a activității economice", se spune în Raport.

BNR arată că incertitudini suplimentare planează și asupra impactului economic al crizei sanitare, atât pe termen scurt, pe fondul adaptării agenților economici la noile condiții, cât și pe termen mediu, date fiind modificările structurale induse de pandemie, cu consecințe asupra potențialului productiv al economiei.

Serviciile care au la bază interacțiunea umană, afectate de pandemie

„Riscurile induse de criza pandemică s-au ameliorat în contextul demarării campaniilor de imunizare. Incertitudini sunt însă asociate dinamicii vaccinării, privite din perspectiva relației acesteia cu avansul cazurilor noi de infectare cu virusul SARS-CoV-2. O trenare a progresului acestui proces ar putea avea loc în cazul apariției unor sincope în procesul de producție și distribuție a vaccinurilor de la nivel global, al apariției unor dificultăți logistice pe plan local (cu precădere în mediul rural), dar și al unei posibile acutizări a reticenței populației de a se vaccina. O astfel de evoluție ar întârzia detensionarea situației epidemiologice și ar putea conduce la permanentizarea unei dinamici a economiei specifică situațiilor de prevalență a distanțării sociale, de natură a afecta de o manieră persistentă cererea pentru anumite tipuri de servicii (cele care au la bază interacțiunea umană)”, se menționează în document.

Gaze mai scumpe

Potrivit BNR, un factor de risc a cărui importanță s-a amplificat în perioada recentă se referă la dinamica viitoare a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică. Piața gazelor naturale a fost afectată de temperaturile reduse înregistrate în această iarnă la nivel global. Din această perspectivă, în contextul reînnoirii contractelor de furnizare a utilităților (de regulă, cu frecvență anuală), riscuri sunt induse de comportamentul celor doi mari furnizori pe plan local, existând premisele unor ajustări ascendente suplimentare celor considerate în scenariul de bază ale prețurilor pentru consumatorii finali.

Posibile scumpiri și pe piața energiei electrice

În cazul energiei electrice, presiuni inflaționiste pot rezulta tot din acțiunile viitoare ale principalilor actori ai pieței. În pofida liberalizării pieței energiei electrice de la 1 ianuarie 2021 și a anticipării unei intensificări a concurenței ce ar fi avut drept consecință presiuni de diminuare a prețurilor, ofertele pe piața liberă au manifestat o rigiditate sporită. Date fiind evoluțiile istorice observate, nu este exclus ca în perspectivă portofoliile de oferte privind furnizarea energiei electrice să se alinieze prețurilor practicate de cei mai mari operatori de energie electrică, cu impact potențial asupra dinamicii agregate a prețurilor din economie. Materializarea unor asemenea riscuri ar putea avea efecte asupra percepției agenților economici asupra ratei anuale a inflației, alimentând astfel presiuni inflaționiste suplimentare.

„Similar rundelor precedente de proiecție, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri își mențin importanța ca sursă de incertitudini. Deși programul bugetar pentru anul 2021 confirmă inițierea procesului de consolidare fiscală, etapele viitoare ale acestuia sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine. Din această perspectivă, ritmul consolidării fiscale, configurația pachetului măsurilor de corecție a deficitului bugetar și, implicit, impactul acestora asupra ratei anuale a inflației rămân incerte. Eventuale abateri de la procesul de corecție a derapajului fiscal asumat de autorități (de exemplu, un posibil volum mai amplu de resurse alocate gestionării crizei de sănătate publică) ar putea impune adoptarea în perspectivă a unor măsuri fiscale ceva mai restrictive”, se mai spune în Raport.