BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Vineri, pe 3 iulie, absolvenții de clasa XII-a vor susține proba la alegere a profilului și specializării: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie sau Sociologie.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul I Istorie

La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)

6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie

La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.

Cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea

- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

(30 de puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Absolvenții de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiții:

au susținut probele de evaluare a competențelor;

au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

Găsiți câteva modele de subiecte pe care elevii le vor primi la examen pe subiecte2015.edu.ro. Ultimul subiect va fi redactarea unui eseu de minimum 600 de cuvinte. Fiecare dintre cele trei subiecte propuse va fi notat cu 30 de puncte.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: În ceea ce privește probele susținute până acum de elevi, cele de competențe la limba română, informatică și o limbă străină, rezultatele au fost destul de bune.

La examenul oral la limba română, 8.631 de candidați (69,33%) au obținut certificatul de utilizator experimentat, 31.172 de elevi (21,91%) au obținut certificatul de utilizator avansat, iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit certificatul de utilizator mediu, arată centralizarea trimisă de Ministerul Educației.

În proba de competențe digitale, din totalul de 128.873 de candidați, 32.663 (25,36%) au obținut certificatul de utilizator experimentat, 38.585 (29,94 %) - certificatul de utilizator avansat, 41.175 (31,95%) - certificatul de utilizator mediu și 15.721 (12,19%) - certitficatul de utilizator începător.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE Absolvenții de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiții:

au susținut probele de evaluare a competențelor;

au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Cum să rezolvi subiectele la istorie

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii și-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoștințe multe, trebuie să știi și cum să le gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.

Subiectele I și II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par ușoare la prima vedere, dând impresia că având textul în față elevii vor reuși să obțină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este așa. Ajunge o mică neatenție și punctele care ar putea fi obținute ușor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat și la simularea care a avut loc.

Printre cerințele care par relativ ușoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este și aceea de a selecta două informații aflate în relație cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informație-cauză și o informație-efect, precizând care este cauza și care dintre ele este efectul.

Ce este informația-cauză? Putem spune că este informația care conține o acțiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acțiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raționa astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Și vom afla cauza, continuând cu raționamentul astfel: pentru că X eveniment / acțiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Și care este consecința lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza și Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiți de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informațiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate și concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alții, așadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Subiectul I, cerința 5: cauza este „pentru a-și consolida domnia și a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ștefan „s-a străduit să restabilească legătura tradițională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ștefan să restabilească legătura tradițională cu Polonia? Pentru că dorea să-și consolideze domnia și să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorința lui Ștefan de a consolida domnia determină alianța cu Polonia.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Cum arată un mode de subiect

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „În România, Partidul Comunist a luat inițiativele menite să reducă țara la starea de obediență față de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. [...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituției Republicii Populare Române în aprilie 1948 și introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituția prelua tiparele constituției sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Națională, avea o singură cameră [...]. Un prezidiu, compus dintr-un președinte, un secretar și 17 membri, acționa în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniștri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorității Partidului Comunist. Erau prevăzute garanții pe cât de multe, pe atât de lipsite de conținut, în privința libertăților civile, după cum o dovedește articolul 32: «Cetățenii au dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituție».

Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist și consolidată de Securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel că mijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitorilor, artiștilor și muzicienilor au fost puse sub controlul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fără aprobare. Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități.

[C] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat [C] soluția sovietică. [C] Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial credința religioasă, o tolera în cadrul unor limite prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduitor decât regimul sovietic. [C] La începutul anului 1949, au fost înființate două structuri principale ale Securității interne din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcția Generală a Miliției, ca să înlocuiască Poliția și Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți „parlamentul‟ precizat în sursa A. 2 puncte 2.

Precizați secolul la care se referă sursa B. 2 puncte 3. Menționați forma de organizare a statului și formațiunea politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic. 3 puncte 5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentați două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece”. 6 puncte 7. Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului. 4 puncte

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Ministerul Educației Naționale Centrul Național de Evaluare și Examinare

Probă scrisă la istorie Model 2

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „Victoria lui Ștefan [cel Mare] îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos și în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucerește Caffa și aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porții, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenție militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziția Moldovei se agravează, tătarii fiind forța războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (și ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ștefan sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-și rupă oastea în două pentru a putea face față deopotrivă acestora și înaintării otomane. Mehmet II însuși pătrunde în Moldova și-l înfrânge pe Ștefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetățile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenție a Ungariei [C] îl silește pe Mehmed II să se retragă. Ștefan urmărește îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Țara Românească și o readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneția și la Roma, încercând să reanime coaliția antiotomană. [C] O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăților Chilia și Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistență ale Moldovei și «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria și Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porții Otomane, așteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităților.” (I. Bulei,O istorie a românilor) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizați, pe baza sursei date, o informație referitoare la hanatul tătar al Crimeii. 2 puncte 3. Menționați cele două state medievale românești la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la cetățile de la Marea Neagră. 6 puncte 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc se implică prin diplomație în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă și relațiile internaționale ale statului român modern, având în vedere: - precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern; - menționarea a două acțiuni de politică internă și a două acțiuni de politică externă desfășurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a statului ca urmare a constituirii României Mari și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME pentru modelul de subiect

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea „parlamentului‟ precizat în sursa A 2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B 3. câte 3 puncte pentru menționarea formei de organizare a statului și a formațiunii politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susține că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic 5. 7 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 6. - câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece” (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menționate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea domnitorului român precizat în sursa dată 2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei informații referitoare la hanatul tătar al Crimeii 3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecăruia dintre cele două state medievale românești la care se referă sursa dată (3px2=6p) 4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la cetățile de la Marea Neagră (3px2=6p) 5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni - câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.) 
Ministerul Educației Naționale

Centrul Național de Evaluare și Examinare

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Probă scrisă la istorie Model Barem de evaluare și de notare 2

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni de politică internă și a oricăror două acțiuni de politică externă desfășurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a statului ca urmare a constituirii României Mari 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.) 
Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Profil Mate - Info

BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Profil Pedagogic

BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Științe ale naturii

BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Istorie

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Aproximativ 155.000 de elevi de clasa a XII-a au susțin luni prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015 - la limba și Literatura Română.

Dintre cei 155.321 de absolvenți de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susținerea probei, s-au prezentat 149.305, adică 96,13%, potrivit datelor comunicate de Ministerul Educației.

Procentul este mai mare decât cel din sesiunea similară a anului trecut, când au participat 94,52% din totalul elevilor înscriși la proba de Limba și Literatura Română. În total, au absentat 5.942 de candidați, iar 74 au fost eliminați din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Elevii care au terminat liceul la profilul Real au primit o caracterizare a unui personaj din operele lui Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu la subiectul III, în timp ce absolvenții profilului Uman au primit, tot la ultimul subiect, un eseu despre relația între două personaje în romanul interbelic.

Barem Bacalaureat 2015. Subiecte Limba și literatura română la BAC 2015
Subiecte Bacalaureat 2015. Real: Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Preda
Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius

Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Un text argumentativ despre importanța sportului

Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu

Subiecte Bacalaureat 2015. Uman: Relația între două personaje în romanul interbelic
Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius

Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Un text argumentativ despre rolul scriitorului în societate

Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Relația dintre două personaje într-un roman interbelic

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Absolvenții de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiții:

- au susținut probele de evaluare a competențelor;

- au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 6 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

La această sesiune a Bac-ului s-au înscris 168.945 de absolvenți, cu peste 7.000 mai mulți decât anul trecut. Există numeroși candidați - aproximativ 340.000 - care nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat în anii trecuți, însă doar 25.000 dintre ei s-au înscris la examen pentru sesiunea iunie-iulie.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE

Ministerul Educației va publica, astăzi, începând cu ora 15.00, baremele de evaluare pentru proba de Limba și literatura Română din cadrul examenului de Bacalaureat 2015.

Subiecte Bacalaureat 2015. Ce au primit elevii la proba de Limba și literatura Română
În ceea ce privește probele susținute până acum de elevi, cele de competențe la limba română, informatică și o limbă străină, rezultatele au fost destul de bune.

La examenul oral la limba română, 8.631 de candidați (69,33%) au obținut certificatul de utilizator experimentat, 31.172 de elevi (21,91%) au obținut certificatul de utilizator avansat, iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit certificatul de utilizator mediu, arată centralizarea trimisă de Ministerul Educației.

În proba de competențe digitale, din totalul de 128.873 de candidați, 32.663 (25,36%) au obținut certificatul de utilizator experimentat, 38.585 (29,94 %) - certificatul de utilizator avansat, 41.175 (31,95%) - certificatul de utilizator mediu și 15.721 (12,19%) - certitficatul de utilizator începător.

Potrivit centrului Național de Evaluare și Examinare, la examenul de BAC 2015, subiectele la Limba și literatura Română trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să fie în concordanță cu programele școlare și cu programele de bacalaureat, aprobate și publicate de Ministerul Educației;

b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaților de analiză, de sinteză, de generalizare și abstractizare din partea candidaților;

c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzator conținutului programelor de Bac, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea compețentelor prevăzute în aceste programe;

d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaților pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore;

BACALAUREAT 2015 - Calendarul examenelor

25 - 29 mai: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10-12 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

15–19 iunie: Evaluarea competențelor digitale – proba D

22-26 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

29 iunie: Limba și literatura română – proba E)a) – probă scrisă

30 iunie: Limba și literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

1 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

3 iulie: 2015 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E)d) – probă scrisă

7 iulie: Afișarea rezultatelor (până la ora 12:00)

7 iulie: Depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

8-9 iulie: Rezolvarea contestațiilor

10 iulie: Afișarea rezultatelor finale

BACALAUREAT 2015. În ceea ce privește desfășurarea examenului de maturitate, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra și audio.

„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra și audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa și sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.

Metodologia de organizare a Bac-ului prevede că se interzice candidaților să intre în sala cu orice fel de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu telefoane mobile și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.

BACALAUREAT 2015. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către președintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Bacalaureat 2015 subiecte matematică M2 - științele naturii