Publicațiile de prestigiu Deutsche Welle și Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) relatează că măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan echivalează cu „o frână de urgență trasă din cauza vistieriei goale”, iar efectele acestei decizii vor fi resimțite în mod direct de cetățenii români.
În analiza sa, cotidianul FAZ afirmă fără echivoc că „lovitura cade direct peste români”. Măsurile de austeritate includ creșteri semnificative ale taxelor, accizelor și TVA-ului, alături de o înghețare aproape totală a cheltuielilor publice. Impactul imediat asupra economiei este resimțit printr-o inflație estimată să urce rapid de la 5,7% la 8%, în doar câteva luni. Pentru anul 2026, experții economici germani avertizează că pensiile și ajutoarele sociale vor fi cel mai probabil înghețate, ceea ce va afecta grav nivelul de trai al populației, mai ales al celor vulnerabili.
Economia, sub presiune: risc de recesiune și tensiuni sociale crescânde
Perspectivele economice sunt sumbre: analiștii citați de presa germană vorbesc despre o „frânare bruscă” a economiei naționale. PIB-ul este estimat să încetinească considerabil, în timp ce dobânzile vor rămâne la un nivel ridicat, de 6,5%, ceea ce reduce posibilitatea relansării consumului și descurajează investițiile. În paralel, crește riscul de șomaj și incertitudine socială, iar investițiile publice vor fi revizuite și reduse drastic. Motorul care a susținut creșterea economică a României în ultimii ani, consumul intern, este acum „pus sub presiune”, avertizează FAZ.
Deciziile fiscale au declanșat deja ample proteste în marile orașe și o moțiune de cenzură venită din partea opoziției. Presa germană amintește că președintele Nicușor Dan promitea în campanie că TVA-ul nu va fi majorat, dar situația bugetară a impus o schimbare radicală de direcție. Coaliția guvernamentală condusă de Ilie Bolojan este fragilă, iar demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal de mită, accentuează instabilitatea politică. Acest climat tensionat complică eforturile de reformă și amplifică nemulțumirea populației.
Aprecieri internaționale, dar cu avertismente clare
În ciuda climatului intern tensionat, agenția de rating S&P a reacționat pozitiv la măsurile fiscale, apreciind curajul autorităților române. Cu toate acestea, ratingul de țară rămâne la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă, ceea ce plasează România la doar un pas de categoria „junk”, un statut care ar putea reduce încrederea investitorilor și ar crește costurile de împrumut. Deutsche Welle notează că aceste măsuri sunt considerate „consolidări curajoase”, dar avertizează asupra „costurilor sociale sensibile” generate de ele.
Guvernul de la București încearcă să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 8% din PIB în anul 2025, în contextul în care datoria publică este în creștere, iar economia este blocată într-un cerc vicios. Pentru a rămâne atractivă în ochii investitorilor internaționali, România trebuie să transmită un semnal clar de stabilitate fiscală. Dar această stabilitate vine cu un preț greu de suportat pentru cetățeni. Presa germană evidențiază paradoxul: statul român continuă să atragă finanțări datorită dobânzilor ridicate, dar exact aceste dobânzi pun o presiune suplimentară asupra bugetului și asupra nivelului de trai.
România pe o muchie de cuțit: austeritate dură și speranțe fragile
Presa germană transmite un avertisment fără echivoc: „cetățenii vor resimți greul”. Potrivit analiștilor citați, strategia guvernului român este una „pe muchie de cuțit”, cu riscuri ridicate și efecte sociale puternice. Este o alegere între două scenarii problematice: austeritate fiscală profundă sau colaps economic iminent. Autoritățile mizează pe ideea că românii vor începe să-și consume economiile, alimentând astfel o posibilă revenire economică în 2026. Însă această speranță rămâne fragilă, în lipsa unor semnale concrete de relansare a consumului sau de scădere a inflației.
În acest context, guvernul României joacă una dintre cele mai riscante cărți economice ale ultimelor două decenii, iar impactul real al acestor măsuri va fi cunoscut abia peste câteva luni. Până atunci, ceea ce este clar, potrivit relatărilor din presa germană, e că nota de plată a austerității va fi achitată, în primul rând, de populația obișnuită.
