Augustin Lazăr, greu de demis. Înalta Curte de Casație și Justiție dezbate miercuri ce instanță are competența de a judeca dosarul în care procurorul general Augustin Lazăr solicită suspendarea procedurii de revocare din funcție.
Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiției la Curtea de Apel Alba Iulia, însă această instanță a stabilit că nu are competența teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susține că procesul trebuie judecat la Curtea de Apel București, în raza căreia își are sediul Parchetul General.
Ulterior, pe 12 decembrie 2018, Curtea de Apel București a decis că nu are nici ea competența de a judeca procesul deschis de Augustin Lazăr și a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Alba Iulia.
Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanțelor de același grad, instanța superioară - în acest caz Înalta Curte de Casație și Justiție - trebuie să rezolve conflictul de competență.
Augustin Lazăr, greu de demis. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, că nu el poate sesiza Curtea Constituțională în ceea ce privește revocarea procurorului general Augustin Lazăr, ci premierul trebuie să facă asta, precizând că "nu există altă cale de urmat".
Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraș în care își are domiciliul, o acțiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcție demarată de ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.
În data de 24 octombrie 2018, Tudorel Toader a anunțat declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr.
Ministrul Justiției a invocat 20 de motive de debarcare a lui Augustin Lazăr, printre care: probleme grave de comportament și comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității; discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului; contestarea deciziilor Curții Constituționale; neîndeplinirea obligațiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcții de conducere; critici aduse Parlamentului și Guvernului; modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.
