În ultimele 3 luni ale anului trecut (față de trimestrul III 2020), costul per oră al forței de muncă a crescut cu aproape 3% și cu aproape 9% față de perioada similară din 2019.
Astfel, față de trimestrul III 2020, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităților economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activități de spectacole, culturale și recreative (14,54%), hoteluri și restaurante (14,06%), construcții (10,56%) și tranzacții imobiliare (10,04%).
Cea mai mare scădere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învățământ (-27,15%), ca urmare a creșterii timpului efectiv lucrat față de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activități în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar).
La o distanță considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare), s-au situat administrația publică (-3,43%), respectiv producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,04%).
Față de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a urcat la majoritatea activităților economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activitățile: spectacole, culturale și recreative (22,25%), intermedieri financiare și asigurări (14,09%), informații și comunicații (11,95%), respectiv în sănătate și asistență socială (11,73%).
Față de perioada analizată, diminuarea costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar la hoteluri și restaurante (-3,82%), unde unitățile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activității aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar și prin reducerea cheltuielilor cu forța de muncă, cauzată de șomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
De asemenea, INS menționează că, față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe) (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte) (non-salariale) cu 9,15%.
