Armand Goșu, o cruntă analiză a celor 30 de ani de democrație

Acapararea puterii de către foști nomenclaturiști a făcut ca diferențele dintre noi și alte state fost-comuniste să fie foarte mari, deși existau toate condițiile ca acestea să nu existe. Exodul populației este cel mai îngrijorător fenomen pentru politolog, iar scenariul lui pentru următorii 30 de ani este unul destul de pesimist. ”Sunt studenți, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administrație publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână și să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei țări?!”, declară Goșu pentru News.ro.

”La scara istoriei, într-adevăr, aceste trei decenii de oportunități puteau fi mult mai bine utilizate”, declară Armand Goșu pentru News.ro

”Societatea este mult mai diversă acum, decât era în urmă cu 30 de ani. Comunismul nivelase mințile noastre, politica. E mult mai vie, mai interesantă, mai complexă societatea românească astăzi. În același timp, din cauza tranziției, ea s-a împărțit în mod vizibil între o grupă foarte subțire de persoane care au câștigat la loteria tranziției și o majoritate a cetățenilor acestei țări care au pierdut la loteria tranziției și, sigur, sunt frustrați, nemulțumiți de ce le-a adus viața. Asta și pentru că așteptările lor erau foarte mari.

România a plecat de undeva de foarte de jos, astfel încât progresul chiar și mic pe care l-a făcut fiecare dintre noi, ca individ, ca familie, e în realitate unul destul de mare. La scara istoriei, într-adevăr, aceste trei decenii de oportunități puteau fi mult mai bine utilizate.

România a început prost, foarte prost. După decembrie 1989, vreo șase – șapte ani a bătut pasul pe loc, era codașă pe drumul tranziției, apoi au venit Emil Constantinescu și o relansare a extinderii spre Est a Occidentului cu ceva proverbială șansă. România a reușit, deși nu făcea față standardelor, nu îndeplinea criteriile, a reușit cu forcepsul să intre în NATO și în Uniunea Europeană. Putem spune că acest parcurs de trei decenii ne confirmă faptul că țara noastră este una extrem de norocoasă”.

”Avem un fel de elite din ciocoi de proastă calitate intelectuală, care au feliat România, au împărțit-o în mici feude de unde își extrag diverse rente”

”România are o hemoragie incredibilă de populație, are cea mai mare pierdere de populație dintre țările fost comuniste. Au plecat mulți și din alte țări, din Polonia, din alte spații, dar dacă vă uitați la Polonia, deja oamenii au început să se întoarcă. În România, oamenii nu doar că nu se întorc, dar noile generații - elevii de liceu, studenții - au ca prim scenariu să plece din țară. Ei se pregătesc, învață în ideea nu să reușească în România, ci să plece din țară. Este deprimant lucrul ăsta. Dacă acest exod mai continuă, România va rămâne fără populație. Și, în timpul ăsta, avem un fel de elite din ciocoi de proastă calitate intelectuală, care au feliat România, au împărțit-o în mici feude de unde își extrag diverse rente.

Pentru generația mea, care a copilărit și s-a maturizat înainte de decembrie 1989, libertatea este foarte importantă. Pentru alții, poate că sunt mai importante opțiunile de business.

Nu poți contesta că vorbim despre un progres important. România a plecat de jos. Dacă vă uitați la pozele cu cetățenii Bucureștiului de atunci, cum erau îmbrăcați cei care erau în stradă, cum arătau... Erau vineți de frig și de foame. Astăzi, arată altfel. Dar arată altfel unii. Dacă ieșiți din Sectorul 1 și vă mutați în Berceni sau în Rahova, veți vedea că diferența nu mai e așa de mare față de 1989. Dacă mergeți în județe sărace, cu populație care depinde de ajutoarele sociale, diferența o să pară și mai mică. Pe fondul degradării învățământului, cu o elită politică de proastă calitate – nomenclatura de gradul doi, trei sau patru –, cu întreprinderile mari privatizate în folosul ofițerilor de Securitate și a vechilor rețele comuniste, vedem că este un șir lung de mari oportunități ratate.

Constați, atunci când mergi pe rutele foarte circulate, ca Valea Prahovei, spre Cluj, Oradea, că lucrurile arată foarte, foarte prost.

Este un moment important, e un moment aniversar, dar ce aniversezi aici? Sigur, nu plângem după Ceaușescu, dar nu ai cum să nu observi că este o diferență destul de mare între parcursul vecinilor și al tău. Dacă te uiți doar la venitul mediu pe cap de locuitor, la ce produc aceste țări. E, totuși, o diferență cam măricică și e păcat că e, pentru că erau toate condițiile ca ele să nu existe”.

Sunt studenți, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administrație publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână și să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei țări?!

”Peste alți 30 de ani, poate că în România se va vorbi chineză sau poate că studenții noștri o să emigreze în continuare, poate că nici nu va mai fi elită intelectuală, poate că o să ajungem în situația țărilor care nu mai au producție culturală, nici măcar literatură sau opere științifice, o să trăim doar din traduceri. Și va fi o pătură foarte subțire care se va adăpa, în rest, cine are resurse pleacă afară.

Pe mine cel mai mult mă îngrijorează - și aici e marea problemă a mileniului 3, specifică întregii zone - exodul populației. Ce se va întâmpla cu aceste teritorii? O să rămână o elită politică, rezultatul simbiozei dintre nomenclatura comunistă și Securitate, copiii lor, care va controla România?... Nu va fi stat european decât cu numele. Democrație reprezentativă, nici măcar pe departe, va arăta ca un fel de satrapie orientală, dar acceptată pentru că în orice cooperativă d-asta mare cineva trebuie să pună masa, să aducă animalele... și vom fi distibuiți în roluri de tipul ăsta.

Nu este foarte optimist scenariul, pentru că nu este contextul să tragi concluzii optimiste referitor la ce s-a întâmplat. E o prostie să spui că arată bine România, să spui că alte țări, ca Polonia sau mai știu eu, arată rău. Intri într-o zonă foarte ideologizată. Ce vezi acolo vezi că acele țări absorb miliarde de euro din bani europeni. Acele țări se modernizează într-un ritm accelerat. Dacă e să compari cu România, vezi că România nu a fost în stare 30 de ani să își lege provinciile cu niște autostrăzi. În Ungaria, ai autostrăzile făcute încă de la începutul anilor 1990. E alt film! La noi sunt zeci de mii de oameni care traversează țara în condiții infernale, nu se circulă așa decât în țări subdezvoltate.

Unde ați mai văzut ca, de zece ani, de fiecare dată bugetul Serviciilor Secrete să crească tot timpul și cel pentru Educație, Sănătate și Cercetare să scadă mereu? Sunt profesor, sunt stupefiat! Sunt studenți, în general cei slabi, cu pile, care intră în SRI, SIE, ministere, Guvern, administrație publică, iar pe cei care sunt buni, cei care ar trebui să rămână și să fie baza, îi vezi plecând. După 15 ani, văzând lucrul ăsta, mai pot să fiu optimist legat de viitorul acestei țări?!