ARESTUL LA DOMICILIU. Tobă (IGPR): Brăţările electronice nu sunt o măsură obligatorie

ARESTUL LA DOMICILIU. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) a explicat, la prezentarea bilanţului instituţiei pe 2013, că prevederea legată de brăţările electronice era cuprinsă în Codul penal încă din 2006, însă nu a fost niciodată dispusă de instanţă, pentru că nu există un cadru legal care să reglementeze modul de folosire şi condiţiile de utilizare a acestora.

În acelaşi context, Tobă a precizat că la nivelul Uniunii Europene "s-a constatat o practică neunitară în ce priveşte folosirea brăţărilor electronice, şi anume în 16 state se folosesc, iar în 11 nu, pentru că în cinci dintre ele nu este precizat în legislaţie, iar în şase state este în lege, însă, în urma derulării unor proiecte pilot, s-a constatat că efortul bugetar este prea ridicat".

ARESTUL LA DOMICILIU. Şeful IGPR a mai spus că într-un stat UE (Italia - n.r.), în perioada 2003-2010, s-au cheltuit 80 de milioane de euro pentru brăţările electronice, în condiţiile în care au fost monitorizate doar 14 persoane.

"În prezent, facem o analiză comună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, suntem deschişi şi cred că, până la urmă, o să putem beneficia de acest sistem", a adăugat Petre Tobă.

ARESTUL LA DOMICILIU. Tot el a menţionat că în prezent, la nivelul Uniunii Europene, se analizează emiterea unei directive care să reglementeze un mod unitar de folosire a brăţărilor electronice. Până atunci, a explicat Tobă, paza persoanelor arestate la domiciliu va fi făcută de poliţişti, care vor verifica periodic dacă arestaţii la domiciliu respectă restricţiile impuse de instanţă, în condiţiile în care acest lucru este "o obligaţie a inculpatului, pe care acesta nu trebuie să o încalce".