Consiliul de administrație al Băncii Naționale a decis menținerea dobânzii-cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de luni. BNR a decis să aștepte până când vor veni date mai clare de la Guvern legate de rectificarea bugetară.
BNR a decis în prima jumătate a anului 2018 trei creșteri de câte 0,25% ale dobânzii-cheie pentru a ține sub control indicatorii macroenonomici.
În ședința din 6 august 2018 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deși mulți analiști preconizaseră în scenariile inițiale că BNR va majora dobânda de politică monetară cu 0,25% în ședința din luna august, majoritatea înclina acum spre o politică de așteptare.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Economica.net că, "deși în scenariul nostru de bază aveam prevăzută o majorare de 0,25% a dobânzii de politică monetară pentru ședința din luna august, observăm că în ultima perioadă, șansele de majorare a dobânzii au scăzut. Inflația este în ușoară scădere, probabil va fi în jur de 5% pentru luna iulie, iar din efectul de bază ea va scădea probabil până la 3,7% la final de decembrie. De aceea nu cred ca BNR va majora acum dobânda de politică monetară".
Ciprian Dascălu, economistul șef al ING Bank, scrie într-una din analizele sale zilnice că, "vedem o probabilitate de 20% ca BNR să ridice dobânda cu 0,25% în ședința de politică monetară din 6 august".
Motivele pentru care majorarea dobânzii de politică monetară nu mai este așa așa sigură se leagă de nivelul crescut al ROBOR, o scădere mai mică a perspectivelor inflației de bază, obținerea mai multor detalii referitoare la rectificarea bugetară viitoare și nu în ultimul rând statutul de leu puternic obținut în ultima perioadă de moneda națională.
Dobânzile la credite și la depozite depind, în principiu, de evoluția dobânzilor din piața interbancară, care sunt influențate de modificarea dobânzii-cheie, dar și de nivelul lichidității din sistem.
Pe măsură ce BNR majorează dobânda-cheie, bancherii se grăbesc să scumpească creditarea, dar nu se grăbesc să plătească mai mult și pentru depozitele atrase, încercând astfel să-și consolideze marjele de profit. În aceste condiții, dobânzile la credite rămân peste sumele remunerate la depozite, care au coborât sub 1%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, anticipa în luna mai că bancherii vor decide să majoreze dobânzile bonificate populației pentru economiile plasate, după ce și Ministerul Finanțelor va începe să concureze pentru economisirile românilor odată cu lansarea unor titluri de stat pentru populația României.
