"Înainte de '89 era o sărbătoare a muncii, iar acum e o zi de odihnă. Toată gașca din cartierul CFR Aurora se aduna în grădina Copou și așteptam să vină bufetele cu crenvurști și mici". Acestea sunt amintirile maestrului Alexandru Arșinel despre sărbătoarea de 1 mai din timpul copilăriei sale. Într-un interviu special, acordat Anetei Sîngeorzan, pentru REALITATEA TV, marele artist a vorbit și despre dezamăgirea pe care i-a adus-o epoca post decembristă. Însă, dacă ar fi să dea timpul înapoi, și-ar trăi viața la fel, fără nicio îndoială.
Alexandru Arșinel și-a amintit de felul în care se sărbătorea 1 Mai atunci când era adolescent.
"Înainte de 89 era o sărbătoare, iar acum e o zi de odihnă. Și o spun în cunoștință de cauză pentru că erau foarte puține sărbători de genul ăsta. Era o sărbătoare a muncii care era scoasă în evidență în mod special, o zi muncitorească. O zi în care noi cei din generația care ne jucam în tranșee, chiar reprezenta o sărbătoare. Ieșeam în grădina Copou, așteptam să vină bufetele din jur, să mâncăm crenvuști, chiar simțeam că e o zi de sărbătoare.... La aceste plăceri, bucurii, ne raportam noi ca generație atunci și să ascultăm o muzică, care, dacă se întâmpla să fie de dincolo, ni se părea că suntem extrem de avantajați, că ne putem bucura de altceva, decât de Ilenuța tractorista sau firicel de borangic sau macarale".
Actorul a explicat, pentru Realitatea TV, importanța pe care o aveau paradele: "Era o sărbătoare. Ne scotea dintr-o stare de amorteala, dintr-o stare cenusie. Canta fanfara, ritmul il preluam in noi, armata care defila și ni se parea, ca si astazi, imi creaza o stare de emotie speciala. Aveam foarte mult respect pentru armata si ce inseamna armata romana, in general".
Întrebat dacă ar schimba ceva, Alexandru Arșinel răspunde, categoric: "Nu. Nu. Nimic. Tot ce am acumulat și m-am bucurat pe o linie ascendentă. M+am bucurat de orice etapă noua si am avut această posibilitate pentru că am pornit de foarte de jos. Am pornit din asediul greu,... am crescut trecând prin toate etapele. Am fost în necunoștință de cauză că se mai poate trăi și altfel, asta era pentru noi bucuria de a sesiza orice etapă în evoluția ei, într-un fel sau altul, pozitivă."
Iar în privința schimbărilor pozitive, Arșinel spune: "Unele da, altele catastrofale. Ne-am câștigat libertatea, dreptul de a circula, dreptul de a nu mai sta la bloc, dar, în același timp, s-au luat unele măsuri catastrofale pentru România... S-au îmbogățit unii, vânzând uzinele, care ne-au costat sânge pe generația noastră, vânzându-le la fier vechi. Din punctul ăsta de vedere, am o revoltă pe care o păstrez, am senzația că s-a făcut, nu dintr-o lipsă de pregătire, ci într-un mod conștient, sugerându-ne că așa ar trebui să facem."
