O dietă cu puțini carbohidrați, dar bogată în grăsimi, ar putea ajuta anumite persoane să piardă în greutate, dar ar putea fi fatală pentru cei cu istoric familial de boală cardiacă, potrivit studiilor prezentate recent la o întâlnire a Colegiului American de Cardiologie din Chicago.
Cercetătorii de la Universitatea Alabama din Birmingham au descoperit că șobolanii obezi hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați - comparabilă cu ceea ce consumă majoritatea oamenilor - au avut atacuri cardiace mai dăunătoare și mai grave decât șobolanii obezi, hrăniți cu o dietă cu conținut scăzut de grăsimi. Mai rău, concluziile sugerează că acest tip de dietă afectează de asemenea recuperarea care are loc imediat după un atac de cord.
Carbohidrați versus grăsimi
Carbohidrații din alimente (din legume, nuci și boabe) sunt principala sursă de calorii pentru majoritatea oamenilor din zilele noastre. Organizația Mondială a Sănătății susține o dietă în care 55% până la 75% din caloriile zilnice provin din carbohidrați, 15% până la 30% din grăsimi și 10% până la 15% din proteine.
Cercetătorii au descoperit că pentru șobolanii obezi aflați pe o dietă bogată în grăsimi, în momentul unui nou atac de cord, consecințele au fost mai grave, cauzând totodată mai multe daune musculare cardiace și lăsând mai puține șanse de recuperare în comparație cu șobolanii la fel de obezi aflați într-o dietă săracă în grăsimi.
Unul dintre motive ar putea fi rolul grăsimilor în inducerea stresului oxidativ și crearea radicalilor liberi, care sunt atomi și molecule foarte reactive ce dăunează ADN-ului și pereților celulari, în final ucigând celulele musculare ale inimii.
Un alt motiv, afirmă cercetătorii, ar putea fi faptul că pentru șobolanii cu dietă bogată în grăsimi, inimile lor ar fi fost „înfometate de energie”. Carbohidrații sunt cel mai eficient combustibil atunci când inima încearcă să se recupereze după un eveniment dăunător, spun specialiștii. În dieta bogată în grăsimi, combustibilul primar îl reprezintă cetonele din metabolismul grăsimilor, care sunt esențiale pentru o inimă sănătoasă, nu una deteriorată. Lipsa de glucoză care ar fi fost furnizată de carbohidrați lasă inima mai puțin capabilă să se vindece singură.
