Ai aceste simptome? Mare atenție! E cancer la ficat, boala care a ucis-o pe Denisa Răducu

Bărbații au un risc mult mai mare de a face boala, mai ales din cauza abuzului de alcool. În plus, mortalitatea prin acest tip de cancer este mai ridicată la noi decât în restul Europei din cauza depistării târzii.

De patru ori mai frecvent la barbați

Cancerele hepatice reprezintă a șasea cea mai frecventă formă de cancer la nivel mondial. În Europa, 10 din 1.000 de bărbați și 2 din 1.000 de femei vor face cancer de ficat la un moment dat în viață. În anul 2008, în jur de 40.000 de bărbați și circa 20.000 de femei au fost diagnosticați cu cancer de ficat în toata Europa. Vârsta medie la diagnosticare este între 50 și 60 de ani, iar în Asia și Africa este în jurul vârstei de 40-50 de ani.

Ciroza, risc major

La cei mai mulți pacienți, cancerul ficatului este precedat de ciroză ficatului, potrivit experților Societății Europene pentru Oncologie Medicală (ESMO). Ciroza este o consecință a bolii cronice de ficat, cu toate că un număr limitat de pacienți cu boală cronică de ficat vor face ciroză. În ciroză, țesutul ficatului se va modifica ușor, din țestul cu celule normal în unul care are mai degrabă țestul fibros și cicatrizat. Celulele ficatului nu cresc și nu funcționează normal.

Mecanismul exact și motivele pentru care apare cancerul de ficat nu sunt pe deplin înțelese. Însa, ciroza și cauzele pentru care aceasta apare sunt principalii factori de risc ai carcinomului hepatocelular, cel mai important tip de cancer de ficat. Un factor de risc crește probabilitatea de apariție a cancerului, însa nu este necesar și nici suficient să cauzeze cancer. Principalii factori de risc sunt cei responsabili de apariția cirozei, însă exista și alții care nu au legatură cu ciroza.

Risc mai mare de 100 de ori la cei cu hepatita B

Iată care sunt cauzele cirozei hepatice așa cum sunt vazute de experții ESMO:

– Infecția cronică cu virusul hepatitei B (HBV) și cu virusul hepatitei C (HCV). O infecție cu aceste virusuri este considerată cronică când virusul hepatic rămâne prezent în sânge pentru mai mult de 6 luni și cauzează declinul funcției hepatice. În lume, infecția cu virusul hepatitei B este responsabilă de 50% din cazurile de cancer la ficat iar infecția cu virusul hepatitei C de 25% din aceste cazuri. Virusul hepatitei B crește riscul de face cancer la ficat de 100 de ori, iar hepatita C de 17 ori.

Până la 85% dintre persoanele cu hepatita C dezvoltă o infecție cronică, dintre aceștia 30% ajung la ciroză, iar dintre aceștia din urmă 1-2 la sută pe an ajung la cancer de ficat. Co-infecția cu virusul B (ceea ce înseamnă că o persoană are ambele virusuri în același timp), crește riscul de cancer. Infecția cu hepatita B poate de asemenea să cauzeze cancer de ficat direct, fără a cauza mai întâi ciroză.
Virusul poate combina propriul ADN (acid dezoxiribonucleic) cu ADN-ul celulelor ficatului, cauzând mutații în gene. Aceste mutații pot face celulele să îți piardă controlul asupra funcționarii lor normale. În general, se știe că atunci când aceste funcții încep să își piardă controlul, poate apărea cancerul.

Se anticipează ca prin introducerea vaccinarii contra hepatitei B (în România s-a introdus dupa1989) peste tot în lume, va scădea numărul bolnavilor cu aceasta afecțiune și de asemenea, vor fi mai puține cazuri de cancer la ficat legate de acest virus.

– Abuzul de alcool pe termen lung poate duce la ciroza hepatica si cancer la ficat. In tarile unde infectiile cu hepatita B sunt reduse, alcoolul este principala cauza a cancerului de ficat. Consumul de alcool de catre cei care sufera de hepatita creste riscul de cancer si mai mult. Prevenirea consumului de alcool pe termen lung poate reduce substantial riscul de aparitie a cirozei si a cancerului de ficat.

– Unele boli de ficat mostenite pot, de asemenea, cauza ciroza; de exemplu, hemocromatoza si deficienta de alfa-1 antitripsina. Hemocromatoza este o boala ereditara care face sa se absoarba in corp mai mult fier din mancare. Fierul este apoi depozitat in diferite organe, in special in ficat. In deficienta de alfa-1 antitripsina, o forma anormala a proteinei alfa-1 antitripsina este depozitata in celulele ficatului. Aceasta poate sa cauzeze ciroza hepatica si sa creasca riscul de aparitie a cancerului de ficat.

– Boala ficatului gras non-alcoolic si steatohepatita non-alcoolica sunt alte doua afectiuni care afecteaza ficatul si pot duce la ciroza si la cancer. Ele nu sunt cauzate de o infectie sau de consumul de alcool in cantitati mari, insa par a fi legate de obezitate severa si diabet mellitus. De aceea, diabetul si obezitatea sunt vazute ca factori de risc pentru cancerul de ficat. Mai mult, daca un pacient diabetic consuma cantitati mari de alcool, riscul este mult mai ridicat. Prevenirea obezitatii si a diabetului de tip 2 prin adoptarea unui stil de viata sanatos poate reduce riscul de a face boala ficatului gras non-alcoolic si cancer la ficat. Interventiile in schimbarea stitului de viata la pacientii obezi si cei cu diabet de tip 2 pot, de asemenea, reduce riscul.

Simptome posibile ale cancerului de ficat

La pacientii care nu au problemele descrise mai sus, principalele simptome care pot fi legate de cancerul de ficat sunt urmatoarele:

– Pierdere inexplicabila in greutate
– Oboseala
– Pierderea apetitului sau sentimentul de satietate dupa ce mananca putin
– Greata sau voma
– Febra
– Ficat marit, care se simte ca o masa sub coaste, in partea dreapta
– Splina marita, care se simte sub coaste, pe partea stanga
– Durere in abdomen
– Umflare sau acumulare de lichid in abdomen
– Mancarimi
– Ingalbenirea pielii si a ochilor
– Vene marite ale abdomenului, care devin vizibile prin piele.

Sursa: daruiesteviata.ro