Chipsurile tortilla Dorito nu au fost, de la bun început, apetisantele triunghiuri fluorescente cu aromă de brânză, cunoscute și dorite de mulți consumatori din lume ori imitate de multe companii din industria alimentară. La început, ele au fost pur și simplu niște chipsuri sărate din porumb, teribil de nepopulare.
Situația s-a schimbat când un director de la Frito Lay, pe nume Arch West, a găsit o modalitate de a importa aroma unui taco pe o bucată prăjită de mălai. De atât a fost nevoie: aroma chimică potrivită. Povestea este spusă și analizată de autorul Mark Schatzker în cartea sa The Dorito Effect, care investighează explozia tehnologiei gustului și relația acesteia cu hrana naturală – care, în mod automat, devine mai puțin delicioasă în comparație cu hrana procesată, scrie totb.ro.
Mâncăm chips-uri cu aromă de smântână și ceapă în loc de morcovi cruzi, pentru că ni se pare că au gust bun. V-ați întrebat vreodată de ce? „Aromele sintetice din mâncare au devenit tot mai dezirabile, în vreme ce mâncarea naturală pierde teren la capitolul gust”, explică Schatzker. Noi, oamenii, ne-am programat singuri, accidental, să ne placă mai puțin hrana naturală, deoarece credem că toată hrana ar trebui să aibă gustul aromelor sintetice.
„Evoluția nu ne-am programat să ne îngrășăm, pur și simplu ne-am păcălit singuri cu dorința, cu tânjirea după mâncărurile greșite”, mai spune autorul cărții. Sănătatea sistemului cardiovascular a fost pusă în pericol (la fel ca talia și greutatea) de gusturile artificiale, obținute prin procedee chimice, care nu mai au nicio legătură cu realitatea.
