BOBOTEAZA 2018. Variațiile de temperatură, dar și schimbarea calendarului ortodox, prin decalarea cu 13 zile a sărbătorii Botezului Domnului, au făcut ca sintagma „Gerul Bobotezei” să fie mai mult o amintire decât o realitate concretă.
BOBOTEAZA 2018. Sărbătoarea Bobotezei, una dintre cele mai importante zile din an, când bătrânii satului preziceau cum va fi vremea în vara care urma să se așeze, era în anii trecuți asociată cu sintagma „Gerul Bobotezei”. De câțiva ani încoace, frigul ce crăpa pietrele de altădată s-a domolit, iar etnologii și folcloriștii spun că acesta este semn că urmează un an prost, după interpretările bătrânilor. Se zice că, dacă de Gerul Bobotezei zăpada este mare, urmează o vară bogată, cu ploi la timp și recolte îndestulătoare. În schimb, dacă de Gerul Bobotezei curg streșinile, va fi un an mai sărac.
BOBOTEAZA 2018. S-a modificat calendarul
Sintagma „Gerul Bobotezei” își are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situație, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie.
BOBOTEAZA 2018. Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicațiile pentru care și-a pierdut din semnificație. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, țăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Așa se face că și astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de țărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, și nu cel Gregorian.
„Ritualurile de Bobotează s-au păstrat în majoritatea zonelor etnografice din Republica Moldova, Bucovina de Nord și Transilvania”, explică profesorul Cuceu.
BOBOTEAZA 2018. Și încălzirea globală este de vină
Pe de altă parte, oamenii de știință sunt de părere că temperaturile mai mari în jurul sărbătorii Bobotezei țin de încălzirea globală și de creșterea variabilității iernii în ultimii ani.
BOBOTEAZA 2018. „Din punct de vedere statistic nu se poate vorbi clar despre o încălzire constantă. La nivel global există, însă, o cantitate mai mare de energie, ceea ce face să existe o variabilitate mai mare a fenomenelor climaterice”, explică Iulian Horea Holobâcă, asistent universitar la specializarea Meteorologie din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai. Potrivit acestuia, în luna ianuarie, curenții estici, cei de aer rece, sunt cei mai puternici din tot anul, însă se înregistrează diferențe mari de temperaturi de la o zi la alta.
Cu toate că Gerul Bobotezei nu mai este ce a fost, locuitorii satelor din Tranilvania încă păstrează tradițiile acestei sărbători. Cel mai răspândit obicei este cel al Chiralexei, când grupuri de copii îi însoțesc pe preoți la sfințirea caselor, și urează belșulg pentru anul viitor.
BOBOTEAZA 2018. Calendarul Gregorian, din 1924
Biserica Ortodoxă Română a hotărât înlocuirea calendarului Iulian cu calendarul Gregorian în anul 1924, la un an după conferința pan-ordotoxă de la Constantinopol din 1923. Administrativ, statul român a trecut la calendarul gregorian în 1919. Atunci, data de 1 aprilie a devenit oficial data de 14 aprilie.
BOBOTEAZA 2018. Decizia a fost luată în contextul Marii Uniri, când stilul calendaristic trebuia unificat. Până atunci, Transilvania și Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, iar Regatul României și Basarabia foloseau încă varianta iuliană. România a adoptat calendarul gregorian printre ultimele țări europene.
Sursa: Adevărul
