Acordul de la Paris privind schimbările climatice intră în vigoare pe data de 4 noiembrie, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România.
România și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri.
Prin Acordul de la Paris, guvernele și-au asumat tranziția inevitabilă de la combustibili fosili către surse mai curate de energie.
Reprezentanții Greenpeace România sunt de părere că, în cazul țărilor din Sud-Estul Europei, între care și România, trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă impune și o tranziție economică a zonelor afectate.
Astfel, zonele monoindustriale, precum județul Gorj, a căror economie este construită în jurul lignitului, trebuie să dezvolte din timp noi sectoare economice în măsură să asigure veniturile și locurile de muncă.
Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, actul normativ urmând să fie trimis spre dezbatere Parlamentului.
Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, pe 22 aprilie, la New York, de ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.
Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri - obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.
Guvernele țărilor semnatare au convenit ca obiectiv pe termen lung să limiteze creșterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a coborî această limită de creștere până la 1,5 grade Celsius, pentru a reduce astfel riscurile și impactul schimbărilor climatice.
De asemenea, acordul menționează nevoia de a atinge un vârf al emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai scăzut posibil (recunoscând totuși că acest lucru va necesita o perioadă mai lungă pentru țările în curs de dezvoltare) și de a adopta cât mai rapid reduceri rapide ale poluării în concordanță cu cele mai bune studii științifice disponibile.
În baza Acordului de la Paris, începând din 2023, părțile urmează să realizeze un bilanț la nivel mondial, la fiecare 5 ani, bazat pe cele mai recente date științifice și date privind punerea în aplicare existente la momentul respectiv, care va monitoriza progresele înregistrate și va analiza situația în ceea ce privește reducerea emisiilor, adaptările efectuate și sprijinul acordat, iar contribuția succesivă a fiecărei părți trebuie să reprezinte o evoluție față de contribuția sa precedentă și să reflecte cel mai ridicat nivel de ambiție al acesteia.
O primă discuție cu privire la acțiunile întreprinse și măsurile luate între timp este prevăzută pentru anul 2018, iar o primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025.
În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85 grade Celsius mai ridicată decât la sfârșitul secolului al XIX-lea.
