A început Săptămâna Mare.Tradiții și obiceiuri

În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară și se văruiesc casele, iar mobilierul se spală și repară. Curțile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, șanțurile se curăță de nămol și se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curățenie.

Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbații le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.

Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda și peinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc și se împărtășesc.

Pâna la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriței, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat și a nevestelor prin ardea degetelor și a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiți și flăcăii sau bărbații leneși, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor.

Tradiția spune că, în noaptea și în dimineața Joii Mari, se deschid mormintele și sufletele celor morți se întorc la casele lor și trebuie să se aprindă focuri prin curți sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.

În Joia Mare se vopsesc ouale, despre care se spune că au puteri miraculoase, și se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca și cozonacii cu mac și nucă.

Aluatul dospit, din cea mai bună făină de grâu cernută prin sită deasă, se pune în tăvi rotunde.

De jur împrejur, se așează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide și mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut și se coace în cuptorul fierbinte.

În această zi, nu este bine să dormi la amiază pentru că somnul va atrage lenea pentru tot anul și nu vei fi capabil să duci nici o treabă la bun sfârșit. Este data limită pentru slujbele speciale dedicate celor morți, iar fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite de sufletul mortilor.

 Vinerea Mare  se mai numește și Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit și a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.

Se ține post negru, nu se gătește, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodarie.

Dimineata, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculți prin rouă și apoi să se scalde în ape curgatoare, pentru a fi sănătoși tot anul.

Sâmbăta Mare este cea la capătul căreia are loc Învierea.

Este ultima zi de post, se încheie și pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui. Se sacrifică mielul și se pregătesc mâncărurile tradiționale: borșul, drobul și friptura de miel. Se deretică prin casă și se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbăcate în zilele de Paști. Femeile trebuie să aibă o camașă nouă, cusută special pentru Paști, iar barbații - o pălărie nouă.

Sâmbata seara, gospodinele pregăresc și coșul care va fi dus la biserică, pentru sfințire.Se pun ouă roșii sau încondeiate, pască, cozonac și un miel copt din aluat, slănină și suncă de porc special preparate, salată de sfeclă roșie cu hrean, usturoi, făină, zahar și sare.Alături, o ramură de busuioc și o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ștergar.

Noaptea, se merge la biserică pentru a lua Lumina.

Duminică este Ziua Luminată, când toți creștinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.