Cercetarea a fost coordonată de catedra de Științele Istoriei Umane a Institului Max Planck, Jena, Germania și a implicat studiul a peste 1.500 de mărgele, descoperite în 31 de locații din sudul și estul Africii.
Studiul sugerează că oamenii care realizau mărgelele, încă fabricate și purtate azi de culegători și vânătorii din Africa, făceau schimburi între ei, deși se aflau la distanțe mari unul de altul, contribuind la împărtășirea mesajelor simbolice și la consolidarea alianțelor.
Comparând diametrul exterior al unei coji, diametrul găurilor din interiorul lor și grosimea pereților cojii de ou, oamenii de știință au aflat că acum aproximativ 50.000 de ani, oamenii din estul și sudul Africii au început să facă mărgele aproape identice din ouă de struț, chiar dacă grupurile și comunitățile erau separate de distanțe mari, peste 2.800 de kilometri una de cealaltă.
Mărgelele de coajă de ou de struț sunt unele dintre cele mai vechi forme de ornamente documentate de arheologi.
Michelle Langley, de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia, a întărit ideea de „rețea socială”.
Podoabele sunt valoroase, ne spun ceva despre persoana care le-a purtat. Mai mult, prezența lor în descoperirile arheologice din mai multe locuri indică multe interacțiuni. Bijuteriile schimbate ne spun cine vorbea cu cine, a adăugat aceasta.
Iar dr. Brian Stewart, profesor asistent de antropologie la Universitatea din Michigan, SUA, a completat: „Mărgelele din coajă de ou de struț sunt, practic, versiunile din Epoca de piatră ale aprecierilor de azi, de pe Facebook sau Twitter.
