Drept de vot au cetățenii peste 18 ani, inclusiv cei 679 de tineri care împlinesc duminică această vârstă. Peste 40.000 de cetățeni ai Uniunii Europene au domiciliul sau reședința în România și au dreptul să voteze duminică pentru primari și consiliile județene și locale, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința.
Alegătorii pot prezenta la secțiile de vot cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, a precizat Dajbog.
Cetățenii votează la aceeași secție de votare pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, precum și a primarului, ceea ce înseamnă că vor primi trei buletine de vot. Alegătorii din București vor primi patru buletine de vot, aceștia votând pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București.
„Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege în aceleași condiții ca și cetățenii români. Este vorba de peste 40.000 de persoane. Acestea își pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea și reședința sau domiciliul în România”, a mai spus Dajbog.
Potrivit Codului Penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani.
Totodată, persoana care oferă sau dă bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării unui cetățean să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat poate fi condamnată la pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
„Aceeași pedeapsă o riscă persoana care votează fără a avea acest drept, introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals ori votează de două sau de mai multe ori”, a adăugat purtătorul de cuvânt al MAI.
Persoana care își fotografiază sau își filmează prin orice mijloace buletinul de vot în timpul exercitării dreptului de vot riscă o amendă cuprinsă între 600 și 1.000 de lei.
Refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în afara acestuia, până la o distanță de 500 metri se pedepsește cu amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.
Pentru continuarea propagandei electorale prin lansarea, afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum și sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare sau în jurul acestora pe o rază de 500 de metri să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe politice, alianțe electorale ori candidați se aplică o amendă cuprinsă între 1.400 și 2.000 de lei.
Monica Dajbog a precizat că misiunile efectivelor MAI vor fi monitorizate și coordonate de la nivelul Centrului Național de Conducere Integrată, fiind în permanentă legătură cu comandamentele operaționale similare activate în fiecare județ pentru a asigura intervenția rapidă în situațiile de încălcare a legii.
Cele 18.616 secții de votare s-au deschis duminică, la ora 7.00, în toată țara, la urne fiind așteptați 18.320.473 de români cu drept de vot pentru a-și alege primarul, dar și consilierii locali și județeni, urmând ca votul să se încheie la ora 21.00.
Alegerile locale din acest an se vor desfășura într-un singur tur, la fel ca și cele din 2012, dar o premieră a acestor alegeri este Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. De asemenea, în cadrul alegerilor locale din acest an, președintele Consiliuliui Județean nu mai este ales prin vot direct, ci cu majoritate de voturi de consilierii județeni aleși la acest scrutin.
