Potrivit datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există aproximativ 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RS1), cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major. Alte aproximativ 366 de imobile sunt în clasa II (RS2), unde pot apărea degradări structurale grave, în timp ce 113 clădiri sunt în clasa III (RS3), iar 9 în clasa IV (RS4), considerate cu risc redus. Până în prezent, aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate, unele doar parțial, iar peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii mai vechi de urgență (U1, U2, U3).
Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026
Clădirile marcate cu simbolul cunoscut drept „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Acestea sunt considerate construcții care se pot prăbuși la un cutremur puternic similar celui din 1977. Din acest motiv, legea interzice funcționarea în astfel de clădiri a cinematografelor, teatrelor, restaurantelor, cluburilor sau a altor activități care presupun aglomerări mari de persoane.
Cele mai multe clădiri cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei, unde fondul construit este în mare parte interbelic sau anterior introducerii normelor antiseismice moderne. Printre zonele cele mai afectate se numără Centrul Vechi, Universitate, strada Academiei, strada Lipscani, Piața Sfântu Gheorghe, bulevardul Magheru, Piața Romană, bulevardul Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, dar și zone precum Moșilor – Colentina sau Grivița – Gara de Nord.
Exemple de clădiri incluse în programe recente de consolidare
În ultimii ani, mai multe imobile au intrat în programe de consolidare finanțate de stat sau din fonduri europene. Printre acestea se numără clădiri situate pe Calea Griviței nr. 39, Piața Romană nr. 1, strada Tunari nr. 6, strada Sfânta Vineri nr. 5, bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A sau strada Mihai Eminescu nr. 127.
Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, numeroasele clădiri interbelice sau blocurile comuniste ridicate înainte de normele antiseismice moderne. La acestea se adaugă modificările structurale ilegale făcute în apartamente, dar și faptul că mii de clădiri nu au fost încă expertizate.
Există mai multe metode prin care poate fi verificată situația unui imobil. Printre acestea se numără lista oficială publicată de AMCCRS și Primăria Capitalei, hărțile online care indică anul construcției și clasa de risc seismic, dar și raportul de expertiză tehnică al clădirii. Verificarea este esențială mai ales în cazul cumpărării unui apartament, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru imobile încadrate în clasele RS1 sau RS2.
Ce s-a schimbat după cutremurul din 1977
Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4, a provocat peste 1.500 de victime, majoritatea în București. După acel moment au fost introduse norme antiseismice noi și programe de expertizare a clădirilor vechi. Cu toate acestea, ritmul consolidărilor a rămas lent, iar la aproape jumătate de secol de la tragedie, specialiștii avertizează că Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic.
