22 decembrie 1989 | Detalii și imagini puțin știute despre fuga lui Ceaușescu din sediul CC al PCR cu elicopterul

Pe 22 decembrie 1989, speriați de mulțimea care scanda și se aduna în număr tot mai mare în Piața Palatului, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu au fugit cu elicopterul de pe sediul CC al PCR, actualmente sediul MAI, la ora 12:09.

Ce s-a întâmplat înaintea și în timpul fugii soților Ceaușescu de pe terasa CC al al PCR este explicat în Raportul Comisiei senatoriale asupra Revoluției din decembrie 1989, document consultat de jurnalistul realitatea.net, Cristian Otopeanu.

Redăm mai jos porțiunea din raport care prezintă ce s-a petrecut pe data de 22 decembrie 1989 în sediul CC al PCR, inclusiv moartea ministrului Apărării, Vasile Milea, prezentată în raport drept sinucidere.

Vezi și: 21 decembrie 1989 | Imagini în premieră de la ultimul miting al lui Nicolae Ceaușescu, din arhiva AGERPRES

"Pe 22 decembrie 1989, la orele 9:00, are loc o scurtă ședință la care în afară de cuplul prezidențial mai participă Constantin Dăscălescu, Emil Bobu, gl. Milea, gl. Vlad, Tudor Postelnicu. Deoarece se prevedea ieșirea în stradă a muncitorilor de pe platformele industriale ale Capitalei, Nicolae Ceaușescu ordonă aducerea unor unități de tancuri.

Așa cum rezultă din declarația mr. [...] care l-a întâlnit pe gl. Milea Vasile după ieșirea acestuia de la
Nicolae Ceaușescu, unde avusese loc o ședința fulger, "gl. Milea a ieșit desfigurat. „...A strigat să nu se tragă în mulțime, să nu se răspundă la provocări, militarii să rămână grupați lângă tehnică. Noi am transmis imediat ordinul".

Declarații similare au mai făcut și alte persoane ce se găseau în acele momente în preajma gl. Milea Vasile.

Urcând la etajul 6, ministrul apărării naționale a solicitat ofițerilor existenți în jurul său să i se asigure o centură și un pistol, deoarece dorea să se deplaseze la trupe. După primirea lor, rămânând singur în biroul șefului de stat major al Gărzilor Patriotice, gl. Milea Vasile s-a sinucis prin împușcare. Deși s-a intervenit cu operativitate și a fost trimis de urgență la spitalul Elias, pe timpul transportului acesta a decedat. Știrea despre moartea gl. Milea Vasile a fost difuzată prin radio abia la orele 10:59.

La orele 11:30 Nicolae Ceaușescu a făcut o ultima încercare de a se adresa manifestanților ce sosise neplanificați în Piața Palatului, ieșind în balcon și afirmând că ministrul apărării naționale a fost un trădător și că s-a sinucis în momentul când a fost descoperit. Reacția mulțimii din Piața Palatului a fost violentă, întâmpinând cuvintele dictatorului cu huiduieli și strigate "Milea nu e trădător", lucru ce a determinat retragerea în panică, în jurul orei 12:00 a dictatorului în sediul CC al PCR.

Încă de la orele 10:00, clarificându-se situația existentă în capitală în diferite puncte, a început fraternizarea armatei cu revoluționarii, permițând acestora urcarea pe tancuri.

[...] Aproximativ la ora 11:00, pe str. Onești, manifestanții ajunseseră deja și scandau lozinci anticeaușiste și antidictatoriale. În dreptul Direcției a V-a era o mașină cu stație de amplificare, având 4 difuzoare suspendate, care a fost sechestrată de manifestanți și cu ajutorul cărora mai mulți revoluționari s-au adresat mulțimii.

Turnura violenta ce a luat manifestația populară, faptul că după finalul neprevăzut armata ar fi fost obligată conform ordinului dictatorului să facă ordine cu orice preț, fie și prin deschiderea focului împotriva populației, a determinat sinuciderea gl. Milea, importanța capitală a acestui gest fiind contestată de mii de revoluționari și astăzi. Condițiile în care s-a produs sinuciderea vor fi analizate într-un subcapitol al prezentului raport.

Prin actul generalului Milea, Nicolae Ceaușescu s-a văzut brusc lipsit de posibilitatea de a acționa, fiind astfel nevoit să caute urgent un înlocuitor pe care de fapt îl avea în atenție mai demult, respectiv gl. Victor Stănculescu. Sosit de la Timișoara, gl. Stănculescu l-a sfătuit pe dictator și chiar i-a facilitat fuga din sediu.

Vezi și: EXCLUSIV | Imagini-document de la Revoluția din 1989, obținute de realitatea.net după 30 de ani

Retras în interior, Ceaușescu a declarat: „...V-am spus eu ca sunt trădători” și a ordonat lui Silviu Curticeanu, șeful său de cabinet, să emită un decret prezidențial despre trădarea și moartea lui Milea.

La orele 10:45 gl.lt. Stanculescu Victor, care se afla în sediul CC, a transmis unităților militare din București, ordinul să se desprindă din dispozitive și să se retragă în unități. Ca urmare a acestui ordin, începând cu orele 11:00 au fost retrase efectivele U.M. 01210, 01305,01026 și ale Academiei Militare, iar alte unități ce se mai aflau în marș spre capitala au fost dirijate în cazărmile din șoseaua Olteniței. (Documentar M.Ap.N.

La orele 11:15, grupa operativă de la Marele Stat Major a transmis telefonic ordinul ca toate unitățile militare din țară să-și retragă efectivele de la sediile comitetelor județene de partid. [...]

Revenim la dimineața zilei de 22 decembrie 1989 la orele 05:00, când gl. Stănculescu s-a deplasat la Spitalul Militar Central, unde prof. dr. [...] i-a pus piciorul în ghips. Reîntors acasă, constată că era așteptat de o Dacie neagră a Securității, care l-a transportat la C.C., unde era chemat de dictator. Înainte de a se prezenta la Ceaușescu, trece prin Biroul Operativ, unde este informat de către ofițerii acestuia despre situația din capitală, precum și de sinuciderea gl. Milea. Pe culoar și intrând în cabinetul 1 - Ceaușescu îi spune calm: "Preiei comanda armatei... tocmai acum ți-ai rupt piciorul ...”

De la 09:30 până către orele 130:0, în ziua de 22 decembrie 1989, M.Ap.N. era condus de grupa operativă a M.St.M. Într-un fel, între orele 08:30 și 13:30, conducerea armatei a fost lipsită de comandă (în sensul de ministru). Apoi a urmat o perioadă de dezorientare datorită vidului în conducerea politică cu care era obișnuită de 40 de ani.

La orele 11:30 pe fondul situației create, Nicolae Ceaușescu a proclamat „stare de necesitate” pe întreg teritoriul țării. Gl.lt. Ilie Ceaușescu adjunct al ministrului apărării naționale, rămas singur în funcția cea mai mare la M.Ap.N., a transmis la orele 11:45 nota telefonică nr.37 prin care se ordona tuturor unităților militare aplicarea măsurilor prevăzute pentru starea de necesitate, precum și precizarea: „... Se vor executa numai ordinele Comandantului Suprem”.

Ordinul transmis nu a fost pus în aplicare, ca urmare a blocării lui prin revenirea în minister a gl. Eftimescu și apoi a gl. Stănculescu, care a dispus anularea notei telefonice anterioare și transmiterea notelor telefonice nr. 38 .și 39. (orele 13 - 13:30). Între timp, sfătuit de Stănculescu care "luase deja măsuri și a chemat elicopterul pentru fuga lui Nicolae Ceaușescu... a fost însoțit până la Snagov de Manea Mănescu și Emil
Bobu."(Declarație Tudor Postelnicu).

În timp ce cuplul prezidențial urca cu liftul spre platformă pe acoperiș, revoluționarii au pătruns în sediu reușind să întrerupă rețeaua electrică, determinând astfel blocarea liftului între etajul 6 și 7. Numai intervenția aghiotanților a făcut posibilă scoaterea lor din lift și continuarea ascensiunii.

Dar despre chemarea elicopterului a declarat și gl. Vlad, existent la acea oră în sediu: "Elicopterul a fost chemat de gl. Stănculescu. Stănculescu l-a salvat pe Ceaușescu de furia mulțimii" (declarație Iulian Vlad).

[...] Concomitent cu fuga lui Nicolae Ceaușescu pe calea aerului, deși era pregătită și varianta subterană și terestră, s-a realizat pătrunderea manifestanților în sediu. Primii civili ajunși sus pe terasă au prins momentul decolării sub amenințarea a sute de pistoale automate.

Fuga pe calea aerului a cuplului prezidențial a captat atenția mulțimii către acest eveniment, permițând astfel ca pe căile subterane să fie retrase forțele ce asigurau paza cuplului, după ce în prealabil mulți dintre aceștia au abandonat armamentul ce-l aveau în primire.

După îndepărtarea elicopterului, dar și pe timpul aterizării acestuia pe acoperișul clădirii, s-a încercat forțarea ușilor cu o basculantă, fără rezultat și ca atare s-a procedat la spargerea geamurilor și pătrunderea prin efracție în interior".

Ce a însemnat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989

Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 a fost compusă din două comisii înființate de Senatul României, prima existând din 1990, iar scopul declarat a fost acela de a afla adevărul despre Revoluția din 1989.

Prima comisie a activat în perioada 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie a activat în perioada 1992-1996, conducător fiind, inițial, senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, senatorul Valentin Gabrielescu.

.