Cozmin Gușă: Generalul Iulian Vlad a fost cel mai important mentor al meu

"Bună seara. Acum pot să vorbesc mai bine, azi dimineață am tot amânat intervenția la Realitatea pentru a spune câteva cuvinte despre generalul Iulian Vlad. A fost cel mai important mentor al meu și practic, anul viitor se împlineau 20 de ani de când ne cunoșteam. Stăteam împreună, făceam fel de fel de analize sau discutam despre ale vieții, și zâmbea tot timpul pentru că el avea vârsta tatălui meu, care și el a murit în anul 2000. El (n.r Iulian Vlad) pentru mine era ”bunicul”, așa îl apelam de fiecare dată".

Gușă a spus că trebuie să mai treacă timp până când mințile înfierbântate vor înțelege cu adevărat ce s-a întâmplat în 1989, astfel încât să nu îl mai judece atât de dur pe Iulian Vlad. Totodată, a mai spus că Vlad a fost vânat de oamenii lui Pacepa:

"Era un om foarte calm, dar total potrivit pentru meseria lui despre care eu cred că se va discuta mai clar și mai corect după ce va mai trece puțin timp și după ce mințile înfierbântate vor fi mai timorate să se exprime, în condițiile în care nu își pun problema să afle cu adevărat ce s-a întâmplat în România, în 1989. Că tot este vorba despre asta, să nu ignorăm apropo de suferințele pe care le-a îndurat, el a fost vânat de cei care l-au susținut pe generalul Pacepa, generalul Pacepa, un trădător de țară, cel din cauza căruia au murit mulți ofițeri superiori de informații ai României. Generalul Vlad a fost mandatat să ia urma generalului Pacepa, ale acestui trădător și prin colaborarea cu serviciile din Vest, despre care ați vorbit mai devreme, s-a apropiat foarte mult și ar fi existat posibilitatea, la un moment dat, din câte  ce a spus generalul Vlad, ca Pacepa să fie recuperat. Nu știu dacă era bine, în condițiile statului comunist, că erau foarte mule excese", a spus Cozmin Gușă.

Consultantul a mai afirmat că Iulian Vlad era o figură solară, de  bunătate deosebită, iar în prietenia de 20 de ani care i-a legat, a învățat foarte multe de le generalul Vlad, lucruri care l-au maturizat ca bărbat:

"Generalul Vlad era o figură solară, în ciuda staturii medii, umplea încăperea de fiecare dată. Era de o bunătate deosebită, voia să știe cu cine vorbește. L-am vazut în 20 de ani, cât a durat prietenia asta a mea cu el, iar bunatatea asta a lui se răsfrângea, dădea sfaturi foarte consistente pentru cei care aveau urechi de auzit, până la gesturi la care ne obliga, pe noi, cei din jur, rugându-ne pe noi să le facem pentru cei care erau la necaz. Eu am învățat multe lucruri de la generalul Vlad, și cred că m-am maturizat ca bărbat prin discuțiile, analizele sau întâmplările petrecute împreună. Eu, când a murit tata în anul 2000, tot așa, în alt fel am fost supărat și cătrănit, dar când știi că ai un om atât de apropiat, știi că el nu va muri niciodată, pentru că discuțiile pe care le-am avut, pe care le reiei, rămân".

Totodată, Cozmin Gușă a mai subliniat că în august, generalul Vlad i-a spus că și-a terminat de scris memoriile, dar nu a vrut să le facă publice, întrucât nu ar fi fost oportun. Pe de altă parte, acesta mai consideră că viața lui Vlad a fost otrăvită de cei care se temeau de informațiile generalului, care avea o memorie prodigioasă.

"Eu îi spuneam, bunicule, momentul a venit demult. El nu a dorit, a crezut că nu este oportun să le publice. Când am vorbit la telefon în august, m-a pus în legătură cu generalul Rogojan care știe de aceste filmări și memorii, ca ele să între într-o carte sau într-un serial, pentru că în buna tradiție românească vor începe fel de fel de alte lucruri care nu au legătură nici cu generalul Vlad, nici cu valoarea memoriilor dânsului. Eu am spus și dimineață, cât am putut să spun. Din păcate, generalul Vlad merita mai mult. Viața dânsului a fost otrăvită de cei care se temeau de informațiile generalului, de faptul că le cunoștea în mod clar apucăturile, geografia. Vă dați seama că și informatorii ăia ai Securității nu erau într-o formă în care să se simtă comozi în prezența sa".

Totodată, Cozmin Gușă le-a cerut celor care azi aruncă cu ură să mai facă o pauză și să fie raționali atunci când vine vorba de memoria generalului, întrucât nu te poți juca cu memoria unui om. Acesta a mai susținut că este o datorie bărbătească să facă ceva pentru ca memoria lui Iulian Vlad să nu fie întinată.

"Nu vreau să teoretizez foarte mult, și aș dori și în zilele următoare să mai vorbim despre general, pentru că e important. Eu doar le solicit celor care care cu multă prea multă ușurință aruncă cu noroi să facă o pauză și să se gândească că nu ai voie să te joci cu așa ceva. Apropo de ce mai scrie mass-media sau cei de pe Facebook care își permit să comenteze. Nu e bine, pentru că în mod real, li se poate aplica același tratament. Nici acești delatori nu pot fi lăsați să spună lucruri urâte despre oameni remarcabili. Generalul Vlad a fost un om remarcabil. Cu memoria unui om nu te joci, este singura avere pe care o are. Iar memoria este cea la care generalul Vlad a ținut cel mai mult, și în calitatea mea de prieten mai tânăr, cred că este o datorie bărbătească să fac ceva pentru ca memoria generalului Vlad să nu fie întinată. Dacă cei care scriu au argumente și prezintă dovezi este una, dacă cei care scriu lucruri urâte și întinează memoria, și nu au argumente, este alta. Și eu nu am de ce să român pasiv în aceste condiții pentru că partneriatul între bărbați înseamnă ca atunci când unul este în nevoie, tu ești lângă el".

Potrivit lui Gușă, generalul nu a vrut să vorbească niciodată în public despre informații pe care le știa despre politicieni care au avut un rol important în 1989, și nici despre jurnaliști celebri care au colaborat cu Securitatea:

"Și aici e nevoia generalului Vlad de a rămâne în istorie așa cum se cuvine și pentru el asta era foarte important, sacrificându-și prezentul cu înțelegerea lui față de cei care l-au martelat, care l-au băgat la pușcărie, a căror proveniență din alte servicii secrete o cunoștea. Fie că vorbim de Ion Iliescu, care juca cu rușii, fie că vorbim de altul care juca cu ungurii, fie că era vorba de altul care colabora cu francezii. Toți au fost în slujba unor servicii secrete străine care au colaborat la lovitura de stat din 1989. Iar generalul Vlad nu a dorit niciodată să vorbească despre aceste lucruri în public, și vă dați seama ca fiind și pedepsit, și la pușcărie, într-o formă de oprobriu public, au fost lucruri care l-au durut. Dar el tot și-a reprimat dorința de a vorbi despre asemenea personaje. Sau cum e să vezi jurnaliști celebri că te martelează și tu să știi modul odios în care au funcționat ca informatori benevoli ai fostei Securități, distrugându-și propria reputație, dar punând și la index relația cu soția sau cu apropiați, cunoscuți, părinți. Sunt lucuri pe care generalul le știa prin prisma funcției. Avea un zâmbet amar când era atacat de unii sau de alții din categoria amintită și îmi spunea ”Băi copile, nu mai fi supărat! Mergem mai departe!".