Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a recunoscut că abia acum, din mandatul lui, specialiştii din minister împreună cu cei ai Institutului Naţional de Sănătate Publică lucrează la o formă finală a Planului de Gestionare a Deşeurilor Medicale. Acesta ar urma să fie avizat de Ministerul Mediului şi inclus, apoi, în Planul şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.
Noul regulament prevede, printre altele, o eficientizare a bazei naţionale de date a deşeurilor medicale şi îmbunătăţirea procesului de monitorizare, dar şi reducerea cantităţii de deşeuri periculoase din spitale.
"Noi avem o componentă cu privire la gestionarea deşeurilor medicale şi avem două ordine de ministru în lucru, în curs de revizuire pe această temă. Practic, urmează să se adauge acest Plan în Strategie", a spus ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.
Planul de Gestionare a Deşeurilor ar fi trebuit întocmit încă de acum cinci ani, aşa cum prevede Ordinul 1.226 din 2012, act normativ elaborat pe vremea ministrului Eugen Nicolăescu. Comisia Europeană ne-a păsuit până la sfârşitul acestui an.
În ceea ce priveşte documentele care stau la baza întocmirii Planului de Gestionare a Deşeurilor medicale, este clar că Florian Bodog nu a găsit mai nimic în minister. Asta, însă, nu pare să-l îngrijoreze deloc pe şeful de la Sănătate, care oricum nu vede graba cu care trebuie să răspundem cerinţelor europene.
"În mod normal, cred ca acest ordin este aproape la zi, dar sunt reglementări care apar şi asta este motivul pentru care avem în vedere reviziurea legislaţiei", spune Florian Bodog.
Nu doar că legislaţia nu este la zi de vreo cinci ani, însă autorităţile ştiu că există şi un scenariu sumbru potrivit căruia România ar putea risca sancţiuni mari. În ceea ce priveşte legislaţia pe mediu, ar fi a doua oară când se declanşează procedura de infrigement, prima oară din cauza gropilor de gunoi. 19 dintre ele ar fi trebuit închise până în 2009, însă cei care au deţinut afacerile nu mai sunt de găsit. Iar statul nu are bani pentru executarea unor astfel de lucrări. Şi pentru asta, Bruxelles-ul ne-a dat ca termen sfârşitul acestui an.
"UE consideră oligaţiile asumate pe fiecare directivă în parte, le inventariază şi în momentul în care, după nişte notificări prealabille, nu ne conformăm, riscăm într-adevăr noţiunea de infrigement", a declarat Marian David, director Garda de Mediu.
Întrebat ce presupune această sancţiune, acesta a replicat: "O amendă cu o valoare destul de semnificativă, zilnică. Aproximativ 200.000 de euro pe zi. Deci în momentul ăsta este dosar, este acţiune înregistrată dar nu s-a dat nicio hotărâre."
Pe asta pare să mizeze şi autorităţile române. Pe clemenţa liderilor europeni. De vreme ce nimeni şi nimic nu-i poate scoate din ritmul lor de lucru.
Încă de acum doi ani, Curtea de Conturi atrăgea atenţia şefilor din Sănătate că România nu are un plan de gestionare a deşeurilor medicale, plan care ar fi trebuit introdus în Strategia Naţională a Deşeurilor 2014-2020. Din acest motiv, ţara noastră a pierdut 17 milioane de euro, bani din fonduri europene.
La capitolul investiţii păguboase, Curtea de Conturi arată din nou cu degetul către Ministerul Sănătăţii, care în urmă cu mai mulţi ani a cumpărat peste 100 de echipamente medicale care au costat mai bine de 10 milioane de euro. Aceste echipamente nu au funcţionat niciodată la capacitate maximă, altele nu au funcţionat deloc, în timp ce unele nu au primit decât târziu autorizaţia de mediu. Dacă de exemplu, la doar 4 spitale din ţară s-ar fi folosit aceste echipamente, s-ar fi făcut o economie de 600.000 de lei, bani care nu ar mai fi mers către firmele private, iar investiţia ar fi fost amortizată.
Faptul că achiziţiile nu au fost deloc inspirate o recunoaşte chiar şi actualul ministru.
"Eu, cand am fost manager de spital, şi eu am avut un astfel de echipament la spitalul din Oradea. A fost pus în funcţiune şi a funcţionat până în 2014, dacă nu mă însel dar... Nu a funcţionat în parametrii niciodată. De ce? Nu ştiu! Tot timpul avea probleme, fie probleme la produsul pe care îl scotea, nu era perfect steril. Avea nevoie de foarte multe revizii, de foarte multe reparaţii. Asta cred că a fost problema la toate spitalele", spune acesta.
Costurile pe care spitalele le plătesc către firmele private pentru colectarea, transportul, tratarea şi distrugerea deşeurilor medicale sunt substanţiale. De exemplu, la Spitalul Universitar, cel mai mare din Capitală, se colectează lunar 24.000 de kilograme de deşeuri medicale, adică seringi, pansamente, fiole, şi diverse părţi din corpul omenesc. Acolo firma care asigură serviciile încasează peste 10.000 de euro, pentru că un kilogram de deşeuri este decontat cu 2,07 lei. Din cauza intereselor financiare, sunt şi spitale care nu vor să raporteze Direcţiilor de Sănătate Publică care este cantitatea colectată, deşi au obligaţia de a face acest lucru lunar.
15% din unităţile sanitare au precizat că pentru un kilogram de deşeuri periculoase medicale plătesc peste 5 lei, iar un procent de 38% din unităţi plătesc mai puţin de 5 lei pe kilogram. Un procent de 12% din unităţile sanitare au precizat că aceste informaţii sunt confidenţiale şi, ca urmare, nu au furnizat date. Restul de 35% din unităţile medicale existente la nivel naţional nu au completat rubrica.
La nivel naţional, 53 de firme private au fost autorizate pentru a desfăşura activităţi referitoare la gestionarea deşeurilor medicale. 9 dintre acestea în Bucureşti şi Ilfov. Când vine vorba despre câştigarea unor achiziţii publice, lucurile stau diferit. În Capitală, de exemplu, o singură firmă, Stericycle, are contracte cu toate spitalele de stat de unde colectează deşeuri medicale periculoase, fiind singura care deţine un incinerator la periferia oraşului.
"Cu siguranţă este o afacere pentru că cine prestează o astfel de activitate, o prestează cu un scop economic", mai spune ministrul.
Cum se fac afacerile pe piaţa deşeurilor medicale, dar şi care sunt controversele legate de activitatea prestată de firmele private, veţi afla într-un nou episod marca Realitatea TV.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Operatori: Răzvan Bordei, Laurenţiu Langa, Mihai Angiu
Montaj: Beatrice Mihalache
