Guvernul Cioloș împlinește, astăzi, un an de mandat, un an marcat atât de realizări cât și de măsuri contestate atât de partidele politice de stânga, cât și de opinia publică.
Într-un an de mandat, Guvernul Cioloș a aprobat și o serie de acte normative contestate de lideri politici, dar și de o partea opiniei publice, în această categorie intrând ordonanța care limitează numărul zilelelor de detenție pentru deținuții scriitori, cea care care plafona tarifele RCA pentru jumătate de an, dar și cea care schimbă din temelii sistemul de numire a managementului din spitale.
Printre măsurile luate de tehnocrați mai putem enumera lansarea unui pachet antisărăcie și programul o masă caldă pentru elevi. Pachetul antisărăcie este destinat susținerii persoanelor vulnerabile, măsurile țintind încurajarea angajării, acces la educație și la servicii medicale.
Tot la capitolul ,,Realizări'', putem enumera înființarea Comisiei de Tăiat Hârtii ce a avut ca rezultat simplificarea relației cu cetățeanului cu administrația, prin eliminarea unor acte care se cereau de către diverse instituții și prin crearea posibilității efectuării plăților către ANAF prin card bancar.
De asemenea, a fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor și întreținerii culturilor.
Alături de Administrația Prezidențială, de succes au fost negocierile pentru ridicarea etapizată a vizelor pentru Canada după negocieri intense cu guvernul Trudeau.
La capitolul "Restanțe" se află reforma administrației publice, pentru care au fost elaborate doar Strategia pentru funcția publică și Strategia pentru formarea profesională în administrație și a căror aplicare va trebui făcut de viitorul Guvern. Codul pentru Patrimoniul Național este o altă restanță a guvernului Cioloș, la acest moment aflându-se în stadiul de dezbatere publică tezele prealabile Codului.
Multe dintre măsurile luate de Guvernu Cioloș au stârnit aprige controverse. La sfârșitul anului trecut, Guvernul technocrat convenea cu sindicatele creșterea, în două tranșe, a salariului minim pe economie pentru 2016, însă în luna mai discuțiile pe creșterea veniturilor în administrația publică au generat discuții aprinse. Singura majorare care s-a aplicat până la urmă a fost cea de 200 de lei de la 1 mai.
Un alt scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de Legea salarizării unitare. Guvernul s-a angajat să realizeze acest proiect chiar din momentul în care și-a intrat în atribuții. Însă, neînțelegerile cu sindicaliștii și lipsa datelor cu privire la toți bugetarii din România au adus o soluție de compromis, respective Ordonanța de urgență 20 care a intrat în vigoare de la 1 august. Contoversele legate de această ordonanță au ajuns acum la Curtea Constituțională. PNL și Guvernul au atacat modificările aduse de majoritatea parlamentară la Curte după ce Executivul a susținut că toate creșterile votate de aleși nu pot fi susținute de bugetul pe anul viitor. Însă adoptarea proiectului amplu al Legii salarizării a fost lăsat următorului guvern politic.
Și în fine, Guvernul Cioloș a schimbat 10 miniștri în mai puțin de un an.
