Într-un an de mandat, Guvernul Cioloş a aprobat şi o serie de acte normative contestate de lideri politici, dar şi de o partea opiniei publice, în această categorie intrând ordonanţa care limitează numărul zilelelor de detenţie pentru deţinuţii scriitori, cea care care plafona tarifele RCA pentru jumătate de an, dar şi cea care schimbă din temelii sistemul de numire a managementului din spitale.
Printre măsurile luate de tehnocrați mai putem enumera lansarea unui pachet antisărăcie şi programul o masă caldă pentru elevi. Pachetul antisărăcie este destinat susţinerii persoanelor vulnerabile, măsurile ţintind încurajarea angajării, acces la educaţie şi la servicii medicale.
Tot la capitolul ,,Realizări'', putem enumera înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii ce a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cu cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea unor acte care se cereau de către diverse instituţii şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor către ANAF prin card bancar.
De asemenea, a fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor şi întreţinerii culturilor.
Alături de Administraţia Prezidenţială, de succes au fost negocierile pentru ridicarea etapizată a vizelor pentru Canada după negocieri intense cu guvernul Trudeau.
La capitolul "Restanţe" se află reforma administraţiei publice, pentru care au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie şi a căror aplicare va trebui făcut de viitorul Guvern. Codul pentru Patrimoniul Naţional este o altă restanţă a guvernului Cioloş, la acest moment aflându-se în stadiul de dezbatere publică tezele prealabile Codului.
Multe dintre măsurile luate de Guvernu Cioloș au stârnit aprige controverse. La sfârşitul anului trecut, Guvernul technocrat convenea cu sindicatele creşterea, în două tranşe, a salariului minim pe economie pentru 2016, însă în luna mai discuţiile pe creşterea veniturilor în administraţia publică au generat discuţii aprinse. Singura majorare care s-a aplicat până la urmă a fost cea de 200 de lei de la 1 mai.
Un alt scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de Legea salarizării unitare. Guvernul s-a angajat să realizeze acest proiect chiar din momentul în care şi-a intrat în atribuţii. Însă, neînţelegerile cu sindicaliştii şi lipsa datelor cu privire la toţi bugetarii din România au adus o soluţie de compromis, respective Ordonanţa de urgenţă 20 care a intrat în vigoare de la 1 august. Contoversele legate de această ordonanţă au ajuns acum la Curtea Constituţională. PNL şi Guvernul au atacat modificările aduse de majoritatea parlamentară la Curte după ce Executivul a susţinut că toate creşterile votate de aleşi nu pot fi susţinute de bugetul pe anul viitor. Însă adoptarea proiectului amplu al Legii salarizării a fost lăsat următorului guvern politic.
Și în fine, Guvernul Cioloş a schimbat 10 miniștri în mai puțin de un an.
