Creșterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea, să opereze concedieri sau să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă.
Creșterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească prețurile, în condițiile în care și angajații mai bine plătiți ar putea cere creșteri salariale, spun economiștii consultați de News.ro.
Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plății "la negru" în anumite categorii de afaceri și stimularea economiei gri, parțial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieșirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici.
Problema salariului minim este una intens dezbătută de către economiști. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o barieră de intrare pe piața muncii care îi afectează mai ales pe salariații cel mai puțin calificați, ce pierd contactul cu locurile de muncă plătite legal și depind fie de munca "la negru", fie de asistența socială, deci de guvern.
În acest fel, salariul minim poate fi considerat, spun acești economiști, chiar o încălcare a dreptului la muncă, pentru că le interzice salariaților săraci să lucreze.
Pe de altă parte, alți economiști susțin salariul minim, pe care îl leagă de anumite drepturi sociale precum dreptul la un "salariu decent", potrivit analiștilor citati.
