Tradiții și superstiții de Sf. Andrei. Ce trebuie fetele să facă pentru a-și visa ursitul

Tradiții și superstiții de Sf. Andrei. Ce trebuie fetele să facă pentru a-și visa ursitul
Sf. Andrei. Potrivit tradiției populare românești, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiții, superstiții spectaculoase, de sorginte precreștină, vizând protecția oamenilor, a locuințelor și a animalelor.
Sf. Andrei. Există foarte multe obiceiuri si superstiții legate de noaptea Sfântului Andrei. Majoritatea au de-a face cu măritișul si cu protecția oamenilor împotriva spiritelor rele care în aceasta seară bântuie alături de cei vii.
Sf. Andrei. Iată și câteva obiceiuri care se practică în noaptea de Sfântul Andrei:
Sf. Andrei. Noaptea strigoilor
Sf. Andrei. În credințele poporului român de pretutindeni, în noaptea Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Aceștia sunt spirite ale morților, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce își vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
Prin unele părți, se crede că acești strigoi iau coasele și limbile de meliță pe care le găsesc pe afară, prin curțile oamenilor și se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoșilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A două zi, aceștia se cunosc după zgârieturile ce le au pe față.
Sf. Andrei. Babele sau oamenii-strigoi, înainte de a ieși din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură. Adeseori ei trag și clopotele pe la biserica. Când nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat măsuri de apărare: au mâncat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate și la încheieturile trupului. Au uns ferestrele, ușile, hornurile, scările, clanțele ușilor, boii și vacile la coarne, cleștele, lada și toporul. Pe alocuri, usturoiul este tăvălit mai întâi prin funingine. Unii astupă și hornul sobei. Dacă strigoii nu găsesc nici un loc pe unde să între în casă, atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine și strigă la fereastră: „Ai mâncat usturoi?”. Dacă omul răspunde, îl mutește; iar dacă tace, se duce în treaba să și încearcă pe la cei care n-au mâncat usturoi.
Sf. Andrei. Noaptea vrăjilor și a farmecelor
Sf. Andrei. Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline, și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Unele fete își pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină și sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele își mănâncă turtițele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.
De asemenea în seara Sfântului Andrei, toți ai casei, mai ales fetele mari și băieții, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos și mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine și o crește mai frumos.
Sf. Andrei. Usturoi miraculos
Tot în seara de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete. Pe o masă, ei pun mai multe căpățâni de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă și câteva lumânări de la Paști aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc și râd cu toată voia bună, până când apar zorii zilei. Fetele își împart între ele usturoiul, pe care îl duc a două zi la biserică, pentru a-l sfinți preotul.
Sf. Andrei. În alte zone din țara noastră, păzitul usturoiului se face în felul următor: într-o casă de gospodari se strâng 10-12 fete, având fiecare fată câte o pâine, trei căpățâni de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ață roșie și o sticlă de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masă, într-un colț al casei, și se acoperă cu o broboadă roșie. Lângă lucruri, pe masă, stă un sfeșnic c-o lumânare aprinsă, care arde de cu seară și până în ziua. Lângă masă, una în dreapta și una în stânga, stau de straja două babe, care bagă bine de seama ca să nu se fure din lucruri, ori să nu pună cineva mâna pe ele. Ele stau acolo neclintite până dimineață. La această petrecere, vin și băieți cu lăutari. Se cântă și se petrece până în zori.
Când s-a făcut ziuă, hora este jucată afară. Un flăcău joacă în mijlocul horei toate lucrurile fetelor, păzite de bătrâne. După joc, fetele își iau lucrurile și le împart flăcăilor. Pâinea se mănâncă, rachiul se bea, usturoiul se păstrează de leac. Când vitele-s bolnave, li se dă mujdei în borș ori vin și le trece. Dacă se fură din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul păzit este semănat primăvara. Dacă pleci la drum lung, să iei puțin usturoi cu ține.
Sf. Andrei. Aflarea ursitului în noaptea Sfântului Andrei
În noaptea premergătoare sărbătorii Sfîntului Andrei (29/30 noiembrie), în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credință că astfel se pot găsi mai ușor protecția de toate relele, bunăstarea și chiar dragostea. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfințit, se crede că se obține în vis imaginea „ursitului”. Pentru „atragerea” acestuia este mult folosită și metoda „făcutului cu ulcica”. La miezul nopții, singură la gura sobei, tînăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă sa pîlpâie trei cărbuni. În timp ce rotește ulcica ușor, rostește o incantație menită a suscita o atracție irezistibilă pentru cel iubit. O altă metodă folosită pentru cunoașterea viitorului constă în a privi, la miezul nopții, între două lumânări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, așezat pe cenușă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfințită de preot prin cununie religioasă și se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens cîteva minute.
Sf. Andrei. În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care gazdele pot proteja gospodăria și animalele în față fiarelor de pădure. Pentru a reuși acest lucru tradiția spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară și puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii și până la gătitul mâncării trebuie terminate înainte de miezul nopții. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, așa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.
Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi iarna care urmează. Dacă oamenii au parte de un cer senin în această noapte, iarna care vine va fi una blândă.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























