Kovesi, primul examen în noua funcție. Își prezintă planurile pentru Parchetul European

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se reunește la Bruxelles, în zilele de 2 și 3 decembrie 2019. Viitorul politicii UE în domeniul migrației și al azilului, viitorul securității interne a UE, combaterea terorismului, infracțiunile împotriva mediului, măsuri alternative la detenție sunt o parte dintre subiectele discutate de miniștrii de interne și ai justiției din UE. De asemenea, noua procuroare-șefă europeană, Laura Codruța Kovesi, își va prezenta viziunea și planurile pentru Parchetul European, scrie site-ul consilium.europa.eu/.

Pe 2 decembrie, în prima zi a reuniunii Consiliului JAI, se vor aborda subiectele legate de afacerile interne, în timp ce în cea de-a doua zi (3 decembrie), miniștrii de justiție discută subiectele din acest domeniu.

Consiliul JAI, 2 decembrie - subiecte legate de afacerile interne

Cu privire la viitorul politicii UE în domeniul migrației și al azilului, discuția din 2 decembrie urmărește să încheie procesul de reflecție lansat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor JAI din 18-19 iulie 2019. Consiliul arată că, de la apogeul crizei migrației, din 2015, UE a pus în aplicare măsuri pentru a îmbunătăți controlul frontierelor externe și al fluxurilor de migrație. Dintre cele mai recente evoluții în materie de migrație, la nivelul UE, amintim: prelungirea, la 26 septembrie 2019, a mandatului EU NAVFOR MED operația Sophia până la 31 martie 2020 (lansată la 22 iunie 2015, cu comandamentul la Roma); adoptarea, la 8 noiembrie 2019, de către Consiliu a unui regulament revizuit cu privire la Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Regulamentul privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european urmează să intre în vigoare la 4 decembrie.

Un alt subiect discutat la 2 decembrie este viitorul securității interne a UE, cu privire la care miniștrii își propun să ofere orientări pentru viitoarele evoluții în domeniul securității interne în ciclul legislativ 2019-2024.

Referitor la lupta UE împotriva terorismului, Grupul de combatere a acestui fenomen la nivelul UE va informa miniștrii cu privire la o mai bună cooperare între autoritățile de combatere a terorismului. După atacurile teroriste de la Paris din ianuarie 2015, Uniunea Europeană a decis să își consolideze răspunsul și să accelereze punerea în aplicare a măsurilor convenite. În acest sens, UE a adoptat și a creat, în acest interval, o serie de acte și instrumente care vizează controale îmbunătățite ale armelor de foc, incriminarea infracțiunilor de terorism, verificări consolidate la frontierele externe, lansarea Centrului european de combatere a terorismului (CECT) etc., mai arată sursa citată.

Consiliul JAI, 3 decembrie - subiecte legate de justiție

Un prim subiect abordat pe 3 decembrie de către miniștrii de justiție ai UE este reprezentat de infracțiunile împotriva mediului. Discuția va începe cu prezentarea raportului final al celei de a 8-a runde de evaluări reciproce în domeniul penal de către președinția finlandeză a Uniunii (iun.-dec. 2019).

Se așteaptă ca în aceeași zi să se adopte concluzii cu privire la drepturile victimelor, cu privire la măsuri alternative la detenție și legate de viitorul cooperării în materie de justiție civilă.

Nu în ultimul rând, Laura Codruța Kovesi, prima procuroarea-șefă a UE aleasă, își va prezenta viziunea și planurile pentru Parchetul European. Legat de același subiect, Comisia Europeană va informa miniștrii cu privire la situația actuală în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). Consiliul UE a confirmat-o pe Laura Codruța în funcția procuroare-șefă europeană, pe 14 octombrie 2019. Se preconizează că EPPO își începe activitatea în noiembrie 2020, până atunci procurorul-șef ales având sarcina de a coordona organizarea și funcționarea noii structuri.

La anterioara reuniune a JAI, din 7-8 octombrie 2019, de la Luxemburg, Consiliul a adoptat concluzii cu ocazia celei de a 10-a aniversări a Cartei drepturilor fundamentale. În acele concluzii, Consiliul a reafirmat faptul că UE se întemeiază pe valori comune precum respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului. De asemenea, Consiliul a adoptat concluzii cu privire la Eurojust, precizând că acest organism ar trebui să fie dotat cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de amenințările care decurg din evoluția continuă a situației în materie de securitate, potrivit consilium.europa.eu.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit și Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.

Reuniunile acestei formațiuni au loc, de regulă, o dată la trei luni. Miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice.