ChatGPT, noul psiholog al oamenilor? Pericolul ascuns al terapiei cu inteligența artificială. Ce riscă cei care îi cer ajutorul

De ce tot mai mulți oameni aleg să vorbească despre problemele lor cu ChatGPT

Costurile ședințelor de terapie, lipsa specialiștilor sau distanța până la un cabinet de psihologie îi pot determina pe oameni să caute alte modalități de sprijin emoțional. Aplicații precum ChatGPT, Claude sau Gemini sunt ușor de folosit și oferă răspunsuri aproape imediat, indiferent de oră. Pentru o persoană care trece printr-o perioadă dificilă, posibilitatea de a vorbi oricând despre ceea ce simte poate părea o soluție la îndemână. În plus, aceste programe folosesc un limbaj apropiat de cel uman și pot oferi răspunsuri care par pline de înțelegere.

Problema apare atunci când utilizatorul începe să considere conversațiile cu inteligența artificială drept o formă de terapie. Chatboții de uz general nu sunt concepuți pentru a înlocui psihoterapia și nu pot evalua starea psihică a unei persoane în același mod în care o face un specialist.

De altfel, riscurile inteligenței artificiale asupra sănătății mintale au devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în situațiile în care utilizatorii ajung să se bazeze pe răspunsurile unui chatbot pentru decizii personale importante.

Pericolul ascuns al conversațiilor cu inteligența artificială. Când ChatGPT îți dă mereu dreptate

Una dintre cele mai importante probleme ale acestor aplicații este tendința de a confirma ceea ce spune utilizatorul. Un chatbot poate oferi răspunsuri încurajatoare și poate părea că înțelege perfect situația prezentată, fără să analizeze suficient dacă persoana respectivă interpretează corect lucrurile.

Într-o conversație obișnuită, acest comportament poate părea doar o formă de amabilitate. Situația se schimbă însă atunci când utilizatorul se confruntă cu depresie severă, gânduri de autovătămare sau alte probleme psihice importante.

Dacă un program confirmă anumite convingeri greșite sau periculoase, în loc să le pună sub semnul întrebării, există riscul ca persoana să se simtă încurajată să continue în aceeași direcție. Un alt pericol este apariția unei legături emoționale puternice cu aplicația. Pentru că răspunde în permanență și nu pare să judece, chatbotul poate ajunge să fie perceput ca un prieten apropiat sau chiar ca singura persoană în care utilizatorul are încredere.

În asemenea situații, sprijinul oferit de program poate crea o impresie falsă de siguranță. Deși conversația pare firească, în spatele răspunsurilor nu se află un psiholog care cunoaște istoricul persoanei și care poate interveni atunci când observă semnele unei probleme grave.

Ce spune legea europeană despre folosirea inteligenței artificiale pentru sprijin psihologic

Riscurile asociate aplicațiilor de inteligență artificială sunt analizate și la nivelul Uniunii Europene. Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act, stabilește reguli care urmăresc protejarea utilizatorilor și reducerea pericolelor provocate de aceste tehnologii. Potrivit unei analize juridice realizate de Claudiu Ulici și publicate pe JURIDICE.ro, aplicațiile folosite pentru sprijin emoțional nu sunt tratate toate în același mod de legislația europeană. Contează scopul pentru care au fost create, funcțiile pe care le oferă și modul în care interacționează cu utilizatorii.

De exemplu, o aplicație care îi ajută pe oameni să își urmărească starea de bine este diferită de un program conceput pentru diagnosticarea sau gestionarea unor afecțiuni psihice. În cel de-al doilea caz, pot deveni aplicabile și regulile privind dispozitivele medicale, care impun cerințe mai stricte de siguranță și control.

Regulamentul european interzice și anumite practici prin care sistemele de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile unor persoane, inclusiv cele legate de vârstă sau dizabilitate, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale privind influențarea comportamentului și producerea unor prejudicii importante. Acest lucru nu înseamnă însă că orice răspuns greșit oferit de ChatGPT sau de o altă aplicație reprezintă automat o încălcare a legii. Fiecare situație trebuie analizată în funcție de modul în care funcționează sistemul și de consecințele utilizării sale.

Poate ChatGPT să înlocuiască un psiholog? Diferența dintre sprijinul emoțional și terapie

O altă cerință importantă a legislației europene este transparența. Persoanele care folosesc asemenea aplicații trebuie să poată înțelege că discută cu un sistem de inteligență artificială, nu cu un specialist sau cu o persoană reală. Pentru companiile care dezvoltă aceste tehnologii, protejarea utilizatorilor vulnerabili nu înseamnă doar afișarea unui avertisment. Contează și modul în care aplicația reacționează la conversațiile sensibile, limitele pe care le are și măsurile de siguranță implementate.

Un chatbot poate fi folosit pentru organizarea gândurilor, formularea unor întrebări sau discutarea unor probleme de zi cu zi. Totuși, faptul că oferă răspunsuri care par empatice nu înseamnă că acestea sunt întotdeauna corecte sau potrivite pentru starea emoțională a utilizatorului. În cazul persoanelor care se confruntă cu probleme serioase de sănătate mintală, această diferență devine esențială. O conversație cu inteligența artificială poate oferi un sentiment temporar de confort, dar nu înlocuiește evaluarea și sprijinul unui specialist. Prin urmare, accesibilitatea și rapiditatea răspunsurilor nu trebuie confundate cu siguranța unui act terapeutic. Inteligența artificială poate avea un rol de sprijin, însă nu poate oferi garanțiile unei relații terapeutice cu un profesionist calificat.