Trotinetele electrice, bilanț alarmant în România: peste 3.200 de accidente și 24 de decese în doar 18 luni

Trotinete electrice
Trotinetele electrice au fost implicate în 3.267 de accidente în ultimele 18 luni, iar 24 de persoane și-au pierdut viața, potrivit datelor Poliției Române citate de Coaliția pentru Economia Digitală. Cele mai multe accidente au fost înregistrate în cazul trotinetelor deținute individual. Acestea au fost implicate în 2.737 de accidente și 22 de decese, în timp ce flotele de închiriere au înregistrat 530 de accidente și două decese în aceeași perioadă.
Datele arată că peste 83% dintre accidente au implicat trotinete private, care, potrivit organizației, nu sunt supuse acelorași limitări tehnice precum cele oferite prin aplicații. Informațiile sunt prezentate în contextul în care sunt discutate noi reguli pentru trotinetele electrice. Coaliția pentru Economia Digitală susține că unele dintre măsurile aflate în dezbatere ar putea afecta tocmai serviciile de închiriere, considerate mai controlate din punct de vedere tehnic.
Trotinetele private, de cinci ori mai multe accidente
„Trotinetele electrice private înregistrează de 5 ori mai multe accidente şi de 11 ori mai multe decese decât cele închiriate prin aplicaţii, arată datele oficiale furnizate de Poliţia Română pentru ultimele 18 luni: 2.737 de accidente şi 22 de decese în cazul trotinetelor deţinute individual, faţă de 530 de accidente şi două decese în cazul celor din flotele de închiriere”, arată, marţi, Coaliţia pentru Economia Digitală, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții organizației spun că, în sistemele de închiriere, peste 99,99% dintre deplasări se desfășoară fără incidente. Diferența ar fi explicată prin regulile aplicate de operatori și prin limitările tehnice introduse direct în sistemele de funcționare ale vehiculelor. În cazul trotinetelor private, asemenea restricții nu sunt aplicate automat. Coaliția susține că această diferență trebuie luată în calcul atunci când sunt discutate noi măsuri pentru creșterea siguranței celor care folosesc trotinete electrice în România.
Cum sunt limitate trotinetele închiriate prin aplicații
„Trotinetele închiriate prin aplicaţii funcţionează într-un cadru tehnologic, operaţional şi de reglementare strict. Viteza maximă legală este de 25 km/h, iar în flotele operatorilor ea este redusă automat în zonele aglomerate, pietonale sau cu risc ridicat, precum şi pe timp de noapte. În zonele cu interdicţii, circulaţia sau parcarea sunt blocate tehnic, prin geofencing. Fiecare vehicul este localizat în timp real, iar fiecare cursă este asociată unui cont de utilizator. Trotinetele private, în schimb, nu sunt supuse niciunei limitări tehnice”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Digitală.
Reprezentanții Coaliției susțin că unele dintre cerințele aflate acum în dezbatere publică la nivel central nu țin cont de modul în care sunt folosite trotinetele partajate. În opinia organizației, anumite măsuri ar fi greu de aplicat din punct de vedere logistic și operațional. Este dat ca exemplu cazul căștilor de protecție, operatorii susținând că nu ar putea pune la dispoziție căști omologate și igienizate pentru miile de trotinete amplasate pe domeniul public și expuse vandalismului.
Coaliția avertizează asupra efectelor unor noi restricții
„Operatorii nu ar putea, de pildă, să furnizeze căşti igienizate şi omologate pentru mii de trotinete aflate pe domeniul public şi expuse vandalismului. Astfel de măsuri ar pune în pericol viabilitatea economică a serviciului şi ar afecta mobilitatea urbană multimodală, în condiţiile în care aproximativ 40% dintre cursele cu trotinete închiriate îi conectează pe utilizatori direct cu reţeaua de transport public („first mile / last mile”). Efectul ar fi migrarea utilizatorilor înapoi către maşinile personale sau către trotinete private necontrolate – tocmai categoria implicată în cele mai multe accidente”, se arată în comunicat.
Cătălin Codreanu atrage atenția că restricționarea excesivă sau interzicerea trotinetelor oferite spre închiriere nu ar elimina accidentele. Potrivit acestuia, o asemenea măsură ar putea reduce accesul la o alternativă de transport și ar putea determina o parte dintre utilizatori să aleagă din nou mașinile personale sau trotinetele private. Coaliția susține că obiectivul trebuie să rămână creșterea siguranței, însă măsurile ar trebui să facă diferența între vehiculele private și cele administrate de operatorii de închiriere.
Ce măsuri propune Coaliția pentru Economia Digitală
„Coaliţia împărtăşeşte obiectivul iniţiatorilor - deplasări mai sigure cu trotineta electrică - şi susţine măsurile cu impact direct asupra siguranţei: controale diferenţiate pentru vehiculele private modificate ilegal, care depăşesc vitezele admise; dezvoltarea infrastructurii dedicate (piste pentru biciclete şi trotinete); introducerea modulelor de educaţie rutieră în şcoli; păstrarea obligativităţii căştii pentru minorii sub 16 ani, cu menţinerea ei ca recomandare fermă pentru adulţi, în linie cu practica din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene”, se mai precizează în comunicat.
Membrii Coaliției cer legislatorilor să colaboreze cu operatorii pentru găsirea unor reguli care să poată fi aplicate cât mai larg. Organizația susține că măsurile folosite deja de companiile de închiriere ar putea deveni un reper și pentru restul trotinetelor electrice aflate în circulație. Coaliția pentru Economia Digitală face parte din Confederația Patronală IMM România și reprezintă platformele digitale de transport alternativ Bolt, Lime și Uber, dar și serviciile de livrare Bringo, Bolt Food, Glovo și Wolt.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























