Războiul Țuicii se mută din nou în Parlament. Românii primesc undă verde pentru 200 de litri produși în gospodărie

Decizia a fost luată miercuri, 7 octombrie, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în cadrul reexaminării cerute de șeful statului. Proiectul a fost adoptat cu 225 de voturi „pentru”, iar amendamentul privind producția casnică a revenit în forma care fusese contestată de președinte.

Măsura se referă la băuturile alcoolice tradiționale produse într-o gospodărie înscrisă în Registrul agricol și care nu sunt destinate vânzării. Mai mulți parlamentari au criticat însă prevederea și au avertizat că aceasta ar putea crea probleme României la nivel european și chiar ar putea duce la o nouă procedură de infringement.

De la 50 la 200 de litri fără accize

În prezent, Codul fiscal prevede o scutire de la plata accizelor pentru alcoolul din fructe destinat consumului personal, al membrilor familiei sau al musafirilor, în limita a 50 de litri anual. Condiția este ca băutura să nu fie vândută, iar alcoolul, indiferent de concentrație, să fie obținut din fructele provenite din gospodărie.

Noua prevedere extinde limita pentru băuturile alcoolice tradiționale la 200 de litri pe an pentru fiecare gospodărie evidențiată în Registrul agricol, cu condiția ca produsele să nu fie comercializate.

Textul amendamentului adoptat de Parlament prevede:

„Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării”.

Prevederea fusese introdusă în luna mai de deputați, într-un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență. Amendamentul a fost atunci adoptat de plenul Camerei Deputaților, însă ulterior a ajuns să fie contestat de președintele României.

Cum a apărut controversatul amendament

Argumentarea amendamentului făcea legătura cu o lege adoptată în 2023. Este vorba despre Legea 412/2023 privind înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale.

Deși amendamentul referitor la băuturile alcoolice tradiționale nu făcea o trimitere directă la această reglementare, inițiatorii l-au justificat prin existența cadrului legislativ pentru punctele gastronomice locale.

Acestea trebuie, începând de anul trecut, să își declare veniturile și sunt impozitate în funcție de veniturile realizate.

În forma susținută de inițiatori, creșterea plafonului ar permite gospodăriilor să beneficieze de scutirea de accize pentru o cantitate mai mare de băuturi tradiționale, atât timp cât acestea nu intră în circuitul comercial.

Nicușor Dan a cerut eliminarea prevederii

Președintele Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, contestând modul în care fusese introdus amendamentul.

Șeful statului a reclamat încălcarea principiului bicameralismului, invocând prevederile articolului 61 alineatul (2) și ale articolului 75 din Constituție. Problema ridicată de președinte a fost legată de diferența dintre ceea ce dezbătuse și adoptase Senatul și ceea ce adăugase ulterior Camera Deputaților.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptase ordonanța de urgență fără modificări sau completări. Ulterior, deputații au introdus prevederea referitoare la scutirea de accize pentru băuturile alcoolice produse în gospodării.

Potrivit argumentației președintelui, modificarea nu avea legătură cu obiectul inițial al actului normativ.

„Accizele sunt absente în totalitate din conținutul normativ al ordonanței. Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a dezbătut și adoptat legea de aprobare strict în acești parametri, aprobând OG nr. 22/2025 fără modificări și completări și nu a putut, în mod obiectiv, să își exprime poziția cu privire la o scutire de accize pentru producția casnică de băuturi alcoolice, soluție legislativă luată pentru prima dată în discuție la Camera Deputaților.

Or, a accepta că, prin simpla invocare a unei abilitări cu formulare generică, Camera decizională poate introduce în legea de aprobare orice reglementare fiscal-bugetară pe care Guvernul ar fi putut-o adopta prin ordonanță, dar nu a adoptat-o, ar echivala cu golirea de conținut a principiului bicameralismului și cu transformarea primei Camere sesizate într-un organ decorativ, lipsit de orice rol deliberativ real asupra materiei astfel introduse”, arăta președintele.

Nicușor Dan a mai susținut că diferența dintre formele adoptate de cele două Camere este una majoră.

Potrivit argumentelor sale, Senatul a discutat exclusiv despre un regim special de TVA, determinat de obligații europene precise, în timp ce Camera Deputaților a introdus o reglementare fiscală internă distinctă, inclusă într-un alt titlu al Codului fiscal și fără legătură normativă, teleologică sau procedurală cu materia analizată de Senat.

Ordonanța avea legătură cu TVA și dosare de infringement

Un alt argument prezentat de președinte a fost legat de obiectul ordonanței în care fusese introdus amendamentul.

Reglementările inițiale vizau exclusiv materia taxei pe valoarea adăugată. Ordonanța fusese emisă în contextul dosarelor de infringement 2025/0097 și 2025/0098 deschise împotriva României pentru netranspunerea la termen a unor directive europene.

În schimb, prevederea referitoare la producția casnică de băuturi alcoolice introducea o scutire de accize, domeniu care nu se regăsea în conținutul inițial al ordonanței.

Tocmai această diferență a fost folosită de Nicușor Dan în cererea de reexaminare pentru a argumenta că Parlamentul nu putea introduce în etapa decizională o reglementare fiscală care nu fusese analizată și de prima Cameră sesizată.

Senatul a eliminat cei 200 de litri

Reexaminarea legii a trecut mai întâi prin Senat. La începutul lunii septembrie, senatorii au readoptat proiectul fără amendamentul care majora cantitatea de băuturi alcoolice tradiționale scutită de accize.

Prin urmare, în forma votată atunci de Senat, prevederea privind plafonul de 200 de litri fusese eliminată, iar limita aplicabilă rămânea cea de 50 de litri. Senatul a admis cererea de reexaminare formulată de președinte.

Situația s-a schimbat însă după ce proiectul a ajuns din nou la Camera Deputaților. Fiind forul decizional, deputații au avut ultimul cuvânt asupra formei legii.

În votul final, Camera Deputaților a reintrodus amendamentul la inițiativa PSD, revenind astfel la plafonul de 200 de litri pe an pentru gospodăriile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Inițiatorii spun că statul nu pierde bani

Susținătorii amendamentului au argumentat că majorarea plafonului nu ar avea un efect semnificativ asupra veniturilor bugetului de stat.

Potrivit inițiatorilor, cantitatea propusă pentru scutirea de accize este redusă în raport cu dimensiunea sistemului fiscal, iar numărul gospodăriilor din mediul rural este în scădere de la un an la altul.

„Cantitatea propusă a fi exceptată nu are niciun impact efectiv asupra veniturilor la bugetul de stat, întrucât este o cantitate foarte mică, iar numărul gospodăriilor din mediul rural este de la an la an tot mai redus”, susțin autorii amendamentului.

Aceștia mai susțin că modificarea nu contravine normelor europene, întrucât băuturile vizate nu sunt destinate comerțului.

Condiția ca producția să nu fie vândută este inclusă explicit în prevederea adoptată. Scutirea este legată de băuturile alcoolice tradiționale produse într-o gospodărie evidențiată în Registrul agricol și destinate consumului propriu, nu de activități comerciale.

Parlamentarii care se opun avertizează asupra unui posibil infringement

În timpul dezbaterilor parlamentare au existat însă și poziții împotriva majorării plafonului.

Mai mulți deputați au susținut că prevederea ar putea crea probleme României în raport cu legislația europeană și au avertizat că aceasta ar putea conduce la o nouă procedură de infringement. Astfel, disputa nu s-a rezumat la întrebarea privind cantitatea de țuică, pălincă sau alte băuturi tradiționale pe care o gospodărie o poate produce fără accize, ci a ajuns să includă și problema compatibilității prevederii cu obligațiile europene ale României.

225 de voturi pentru reintroducerea facilității

La votul final din Camera Deputaților, proiectul a primit 225 de voturi „pentru”.

Amendamentul privind băuturile tradiționale a fost susținut de deputatul PSD Mircea Govor, care a transmis după vot că propunerea urmărește să facă diferența între producția realizată pentru consum propriu și activitatea comercială.

„Am inițiat această propunere și am susținut-o cu convingerea că legea trebuie să facă diferența între producția pentru consumul propriu și activitatea comercială.

Amendamentul prevede scutirea de accize, în limita a 200 de litri pe an, pentru băuturile tradiționale produse în gospodăriile înscrise în Registrul agricol și care nu sunt destinate vânzării. Este o măsură de echitate, care respectă munca gospodarilor și o tradiție păstrată din generație în generație.

Le mulțumesc colegilor parlamentari, în special celor de la PSD, care m-au susținut, dar și colegilor din celelalte formațiuni politice care au votat această propunere. Cele 225 de voturi arată că putem găsi sprijin pentru soluții concrete atunci când apărăm munca oamenilor și tradițiile comunităților noastre.

Sunt deputatul sătmărenilor, iar misiunea mea în Parlament este să îi reprezint cu cinste și să apăr interesele românilor”, a transmis Mircea Govor.

Prin votul Camerei Deputaților, plafonul de 200 de litri pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodărie și nedestinate vânzării a fost reintrodus în forma finală a proiectului, după ce Senatul îl eliminase în etapa anterioară a reexaminării.