Mihail Gorbaciov a vizitat România între 25 și 27 mai 1987. A fost o întâlnire bizară, având în vedere obiective contradictorii ale celor 2 lideri politici: în timp ce Gorbaciov vorbea despre reformarea și modernizarea socialismului, Ceaușescu întorsese România în perioada neagră a stalinismului, marcată de opresiune brutală și lipsuri material. De altfel, potrivit documentele din arhivele sovietice, liderul comunist român chiar i-ar fi reproșat omologului de la Moscova „defăimarea lui Stalin”.
ROMÂNIA VĂZUTĂ DE GORBACIOV: SITUAȚIA OAMENILOR ESTE FOARTE GREA.CEAUȘESCU, UN MEGALOMAN CARE MANIFESTĂ HAOS ȘI CONFUZIE
Raportul lui Gorbaciov către Biroul Politic despre vizita la București descrie în termeni duri situația de criză a României. .„Consumul de carne pe cap de locuitor este de 10 kilograme pe an. Datoria externă este de aproximativ 3 miliarde de dolari. Există o lipsă constantă de energie, căldură, produse alimentare, bunuri de larg consum. Iar Ceauşescu îmi spune în tot acest timp că deja a realizat totul", relata Gorbaciov la vremea respectivă .
Liderul sovietic a fost deranjat și de cultul exacerbat al personalității. “Când eu și Ceauşescu am ieșit la oameni, reacția lor a fost ca o cutie muzicală stricată: „Ceaușescu—Gorbaciov!” „Ceaușescu — pace!” Când mă apropiam de oameni, îi întrebam: mai știți alte cuvinte? Mi s-a spus că acești oameni au fost aduși cu un autobuz în acest scop. Toate acestea produc un sentiment opresiv. (...) Încrederea în sine și lauda de sine (ale lui Ceaușescu - N.R.) sunt pur și simplu monumentale, comparabile doar cu încercările sale de a învăța și a admonesta pe toată lumea. Pe probleme internaționale, el manifestă haos și confuzie”, se mai arată în notele sovietice.
Mihail Gorbaciov și Nicolae Ceaușescu (cu spatele), în timpul unei adunări populare (Profimedia)
ION ILIESCU, POMENIT ÎN NOTELE SECURITĂȚII - "COLEGUL ȘI PRITENUL LUI GORBACIOV"
De cealaltă parte, documentele Securității consemnau o serie de aspect sensibile și zvonuri care circulau în rândul scriitorilor români. Într-un pasaj este pomenit și numele lui Ion Iliescu, despre care circula zvonul că ar fi fost reabilitat pentru că ar fi fost prieten și coleg de facultate cu Mihail Gorbaciov, la Moscova.
„Unii își manifestă speranțe absurde că Gorbaciovar provoca o schimbare politică de vârf, alții, mai mulți la număr, că nu le-ar conveni ca el să facă ordine în casa noastră, care resimt un fel de rușine că am ajuns într-o astfel de situație“.
„S-a răspândit ideea că Ion Iliescu ar fi fost repus în drepturile anterioare deoarece acesta ar fi fost coleg și prieten cu Gorbaciov, pe vremea studiilor sale la Moscova. Totuși, In ansamblu, vizita lui Gorbaciove privită de grosul scriitorimii cu un oarecare dezinteres“, nota Securitatea, în 1987, potrivit Jurnalul.
Ion Iliescu în 1990 (foto: Profimedia)
URSS TRECEA PRINTR-O CRIZĂ SIMILARĂ CU CEA DIN ROMÂNIA, ABORDAREA POLITICĂ ERA DIFERITĂ
Dintr-o perspectivă istorică, această imagine de “cel bun contra celui rău” nu reflectă întru totul realitățile acelor vremuri. Eforturile reformiste ale lui Gorbaciov veneau pe fondul evidenței că Uniunea Sovietică se prăbușea economic și social.
“În condițiile în care nu mai avea ce oferi, pretenția lui Gorbaciov de a exporta „perestroika” în celelalte țări comuniste, în realitate o invitație la înlăturarea vechilor lideri, trebuie să fi sunat straniu în urechile gerontocraților din România, Germania de est sau Cehoslovacia. Nici în materie de soluții la criza economică a socialismului, Gorbaciov nu părea un model demn de a fi imitat. Singura deosebire dintre criza economică în care se afla România și cea în care începuse să se zbată URSS era că despre cea sovietică se putea vorbi public, însă manifestările erau similare. Era tocmai scenariul pe care Ceaușescu încerca din răsputeri să-l evite, refuzând orice discuție despre „reformă” și „transparență”, se arată într-un studio publicat de revista de studii politice Polis.
