Social· 5 min citire

Cum își petrec românii timpul liber: doar 23% au mers la teatru, 17% la bibliotecă. Ce activitate este în top

Sală de teatru/ Sursa foto: Unsplash

Sală de teatru/ Sursa foto: Unsplash

Scris de Mădălina Cristea Publicat: 13 nov. 2026, 12:56

Aproape opt din zece români nu au mers la teatru în 2025, iar 83% nu au trecut pragul unei biblioteci pentru a citi sau a împrumuta cărți. În schimb, vizitarea monumentelor istorice a devenit una dintre activitățile culturale preferate, numărul celor care aleg astfel de experiențe fiind de peste două ori mai mare decât în urmă cu un deceniu. Cifrele apar în noul Barometru de Consum Cultural 2025 și arată diferențe importante între activitățile pe care românii le aleg ocazional și cele care fac parte din viața lor de zi cu zi.

Doar 23% dintre români au mers la teatru. Bibliotecile atrag tot mai puțini oameni

Datele noului barometru arată că teatrul rămâne o activitate la care participă o mică parte a populației. În 2025, doar 23% dintre persoanele chestionate au declarat că au fost la cel puțin un spectacol de teatru, în afara festivalurilor. Cu alte cuvinte, 77% dintre respondenți nu au văzut niciun astfel de spectacol pe parcursul unui an.

Situația este și mai puțin încurajatoare în cazul bibliotecilor. Doar 17% dintre români au declarat că au mers la bibliotecă pentru a citi sau a împrumuta cărți, față de 21% în 2014. Accesul la cultură rămâne o problemă în România, mai ales în contextul în care, de-a lungul anilor, numeroase biblioteci din țară și-au închis porțile.

Nici cinematografele nu au atras mai mulți spectatori în 2025. Procentul românilor care au declarat că au mers la film cel puțin o dată pe an a scăzut de la 38% în 2024 la 34% în 2025. Astfel, aproximativ doi din trei adulți nu au mers la cinematograf pe parcursul anului analizat.

Activitatea culturală care a câștigat teren în România. Procentul a crescut de la 30% la 65%

Dacă teatrul, cinematograful și bibliotecile atrag un public mai restrâns, vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice a înregistrat o creștere importantă în ultimul deceniu. În 2014, doar 30% dintre respondenți declarau că au vizitat astfel de obiective. În perioada 2022-2024, procentul a ajuns la 66-67%, iar în 2025 s-a situat la 65%.

Practic, aproape doi din trei români au vizitat cel puțin un monument istoric sau un sit arheologic în decursul unui an. Este cea mai mare pondere dintre activitățile culturale în spațiul public incluse în studiu. Muzeele, expozițiile și galeriile de artă au atras, la rândul lor, mai mulți vizitatori decât în urmă cu un deceniu, însă participarea a scăzut față de anii anteriori. În 2014, procentul era de 36%, ajungând la 45% în 2022 și 2023. În 2025, acesta a coborât la 39%.

Doar 3% dintre români merg lunar la muzeu, în timp ce 10% aleg cinematograful

O diferență interesantă apare atunci când sunt analizate activitățile pe care românii le practică în mod constant. Deși muzeele, expozițiile și galeriile de artă au atras, pe parcursul anului, mai mulți vizitatori decât cinematografele, situația se inversează în cazul participării lunare. În 2025, 10% dintre respondenți au declarat că merg la cinematograf cel puțin o dată pe lună, în timp ce doar 3% vizitează cu aceeași frecvență un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă. Cu alte cuvinte, mersul la film este un obicei lunar pentru un număr de peste trei ori mai mare de persoane.

Diferența arată că o activitate culturală poate atrage numeroși oameni pe parcursul unui an, fără să devină neapărat un obicei. Vizitarea unui muzeu sau a unei expoziții rămâne, pentru o mare parte a publicului, o experiență ocazională.

Scădere puternică a participării la sărbătorile și evenimentele locale

Una dintre cele mai mari scăderi evidențiate de noul barometru privește participarea la sărbători și evenimente locale. În 2024, 78% dintre persoanele chestionate declarau că au participat la astfel de manifestări. În 2025, procentul a coborât la 61%, ceea ce înseamnă o scădere de 17 puncte procentuale într-un singur an. Festivalurile de muzică au rămas, în schimb, la același nivel de participare. Atât în 2024, cât și în 2025, 38% dintre respondenți au declarat că au participat la astfel de evenimente, după ce în 2022 procentul ajunsese la 41%.

Principalele cifre ale Barometrului de Consum Cultural 2025 arată astfel:

  • 65% dintre români au vizitat monumente istorice sau situri arheologice;

  • 61% au participat la sărbători și evenimente locale;

  • 39% au vizitat muzee, expoziții sau galerii de artă;

  • 38% au participat la festivaluri de muzică;

  • 34% au mers la cinematograf;

  • 23% au participat la spectacole de teatru, în afara festivalurilor;

  • 17% au mers la bibliotecă pentru lectură sau împrumut de cărți.

Diferențe mari între orașele mari și mediul rural. Nu toți românii au aceleași posibilități de a merge la teatru sau la film

Autorii cercetării atrag atenția că participarea la activitățile culturale diferă semnificativ în funcție de localitatea în care trăiesc oamenii. Accesul la cultură este mai dificil în mediul rural și în orașele mici, fiind semnalate diferențe importante inclusiv în localitățile cu mai puțin de 100.000 de locuitori.

O altă problemă identificată este lipsa unei evidențe statistice a orașelor care nu dispun de instituții publice de cultură. Astfel, pentru o parte a populației, accesul la un spectacol de teatru, la un muzeu sau la alte activități culturale presupune și deplasarea în alte localități, ceea ce poate însemna timp și costuri suplimentare. Cercetătorii consideră că reducerea barierelor economice și geografice, precum și dezvoltarea unor oferte culturale adaptate diferitelor categorii de public ar putea contribui la creșterea participării constante.

Noul Barometru de Consum Cultural va fi lansat pe 19 noiembrie

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) va lansa joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 12:00, volumul „Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale”. Evenimentul va avea loc la Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali.

Este cea de-a 20-a ediție a cercetării inițiate în anul 2005. Principalele rezultate vor fi prezentate de Carmen Croitoru, director general al INCFC, și Anda Becuț Marinescu, director de cercetare al institutului. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de aproximativ 1.064 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Interviurile au fost realizate telefonic, iar marja maximă de eroare este de plus sau minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Social