86 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940: 593 de morți și prăbușirea blocului Carlton

Cutremurul s-a produs în jurul orei 4 dimineața, când cei mai mulți oameni dormeau. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul a avut o magnitudine-moment de 7,7 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri. Undele sale au fost resimțite pe un teritoriu foarte întins, inclusiv în afara granițelor României.

Harta intensităților macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 10 noiembrie 1940 (sursa: INCDFP / Facebook). Valorile de intensitate pot fi gasite aici.

Blocul Carlton, simbolul tragediei din București

Una dintre cele mai dramatice imagini ale cutremurului a fost prăbușirea blocului Carlton, clădire cu 12 etaje, considerată la momentul respectiv un simbol al modernității bucureștene. Imobilul fusese inaugurat în 1936 și era construit pe structură de beton armat.

Clădirea s-a prăbușit aproape în întregime, surprinzând în interior locatari și oameni aflați în spațiile comerciale. Potrivit datelor prezentate de INFP, în București au murit 140 de persoane și alte aproximativ 300 au fost rănite în urma prăbușirii blocului.

Dezastrul a șocat o țară întreagă. Prăbușirea unei clădiri atât de înalte, considerate moderne și solide, a arătat cât de vulnerabile puteau fi construcțiile în fața unui cutremur major.

Blocul Carlton, înainte și după cutremurul din 1940, București. (sursa: INCDFP / Facebook)

Panciu, Focșani și alte orașe, grav afectate

Cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în Moldova și în zona Vrancei. Orașul Panciu a fost unul dintre cele mai afectate: aproximativ 90% din localitate a fost distrusă. Din cele 371 de case de zidărie menționate în datele INFP, numai cinci au rămas în picioare.

La Focșani și Mărășești, proporția distrugerilor a ajuns la aproximativ 70%. Au fost afectate grav și localități precum Galați, Tecuci, Bârlad, Iași, Brăila, Buzău, Văleni și Câmpina. În numeroase zone, clădirile s-au prăbușit, iar oamenii au rămas fără locuințe.

Efectele nu s-au limitat la clădiri. Cutremurul a produs alunecări de teren, fisuri în sol, tasări și apariția unor izvoare sau țâșniri de apă în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova.

Câte victime a făcut cutremurul din 1940

Bilanțul oficial consemnat de INFP indică 593 de morți și 1.271 de răniți la nivel național. Institutul precizează însă că numărul real al victimelor ar fi putut fi mult mai mare, estimările ajungând la aproximativ 1.000 de persoane decedate și 4.000 de răniți.

Harta distribuției victimelor cutremurului din 10 Noiembrie 1940. (sursa: INCDFP / Facebook)

Cutremurul a avut urmări și în afara României. La Chișinău au fost înregistrate 78 de victime, iar 2.795 de clădiri au fost afectate, dintre care 172 au fost distruse. În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Seismul a fost resimțit până la Moscova, Sankt Petersburg, Odesa, Istanbul, Atena și Marsilia.

Cutremurul nu a venit fără semnale

În săptămânile dinaintea marelui seism, zona Vrancea fusese zguduită de mai multe cutremure importante. INFP consemnează, printre altele, un seism cu magnitudinea de 6,5 în dimineața zilei de 22 octombrie 1940. Acesta a provocat crăpături în pereți și geamuri sparte, fără să fie raportate victime.

Au urmat alte mișcări seismice, inclusiv un cutremur cu magnitudinea de 5,9 în 8 noiembrie. Două zile mai târziu, România era lovită de seismul devastator. După șocul principal au fost înregistrate aproape 40 de replici, cu intensități din ce în ce mai mici.

O lecție despre vulnerabilitatea clădirilor

Cutremurul din 1940 a reprezentat un semnal de alarmă pentru specialiștii români. Prăbușirea blocului Carlton a demonstrat că nici clădirile înalte, construite cu tehnici considerate moderne pentru acea perioadă, nu erau ferite de efectele unui seism puternic.

INFP amintește că evenimentul a contribuit la conștientizarea riscului seismic și la dezvoltarea preocupărilor privind siguranța construcțiilor. Mai multe imobile din București au fost avariate grav în 1940, iar unele dintre ele, nereparate corespunzător, s-au prăbușit ulterior, la cutremurul din 1977.

Harta clădirilor din București afectate de cutremurul din 10 Noiembrie 1940. (sursa: INCDFP / Facebook)

Tragedia s-a produs într-un an extrem de dificil pentru România, marcat de pierderi teritoriale, schimbări politice și începutul războiului. Într-o țară deja afectată de nesiguranță și tensiuni, cutremurul a adus alte sute de familii în fața pierderii celor dragi și a locuințelor.

Mai puțin știut despre cutremurul din 1940

Potrivit informațiilor publicate de Rador, seismul din 10 noiembrie 1940 a avut o importanță deosebită și pentru comunitatea științifică internațională, fiind primul mare cutremur produs în România înregistrat pe scară largă de observatoare seismologice din afara țării. 

În București, mișcările solului au atins intensități de până la VI grade pe scara Mercalli. 

În zilele care au urmat tragediei, ziarele au publicat liste cu persoane dispărute și rănite, însă informațiile despre numărul victimelor au fost afectate de cenzura din timpul războiului.

La 86 de ani distanță, seismul din 10 noiembrie 1940 rămâne unul dintre cele mai importante repere din istoria dezastrelor naturale din România. Dincolo de cifrele bilanțului, prăbușirea blocului Carlton și distrugerile din Moldova amintesc de consecințele pe care le poate avea un cutremur major și de importanța pregătirii clădirilor și a populației pentru astfel de evenimente.