Ciuma pneumonică: ce este boala și cât de mare este, de fapt, riscul pentru populație

Deocamdată, însă, nu există o confirmare oficială că femeia a murit din cauza ciumei. Autoritățile sanitare ruse au transmis că diagnosticul a fost de pneumonie cu etiologie necunoscută, iar testele efectuate nu au identificat microorganisme asociate activității sale profesionale.

Cazul este investigat cu atenție, mai ales în contextul în care cercetătoarea lucra într-un laborator unde sunt studiați agenți patogeni periculoși, arată The Times. Unele relatări susțin că, pe 25 septembrie, aceasta ar fi spart accidental un recipient care conținea Yersinia pestis, bacteria responsabilă de producerea ciumei. Informația nu a fost confirmată independent.

Ce este ciuma pneumonică

Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. Există mai multe forme ale bolii, iar cea pneumonică este considerată una dintre cele mai grave.

În această situație, bacteria afectează plămânii și poate determina o deteriorare rapidă a stării de sănătate. Potrivit informațiilor medicale citate de Organizația Mondială a Sănătății, ciuma pneumonică netratată poate deveni fatală într-un interval foarte scurt de la apariția simptomelor.

Primele manifestări pot include febră, slăbiciune, dureri de cap și probleme respiratorii. Tocmai pentru că simptomele inițiale pot semăna cu cele ale altor infecții, identificarea rapidă a bolii este esențială.

Spre deosebire de alte forme ale ciumei, varianta pneumonică poate fi transmisă de la o persoană la alta prin particule respiratorii. Riscul de transmitere este asociat în special contactului apropiat cu o persoană infectată.

Ciuma poate fi tratată cu antibiotice

Deși ciuma pneumonică este o afecțiune extrem de gravă, existența unui caz nu înseamnă automat că există un risc major pentru populația generală.

Boala poate fi tratată cu antibiotice, iar șansele de recuperare cresc considerabil atunci când diagnosticul este stabilit rapid și terapia este începută cât mai devreme.

În cazul persoanelor care au fost expuse unui caz confirmat, medicii pot recomanda, în funcție de situație, măsuri de supraveghere și tratament preventiv.

Unul dintre motivele pentru care specialiștii urmăresc cu atenție evoluția cazurilor de ciumă îl reprezintă și apariția unor tulpini bacteriene care prezintă rezistență la anumite antibiotice. Până în prezent, acestea sunt rare, însă monitorizarea lor este importantă.

Cum diferă ciuma pneumonică de „Moartea Neagră”

Ciuma bubonică este forma asociată cel mai frecvent cu epidemiile istorice de „Moarte Neagră”. Aceasta apare, de regulă, în urma înțepăturii unui purice infectat, bacteria ajungând apoi în sistemul limfatic.

Unul dintre semnele caracteristice îl reprezintă inflamarea puternică a ganglionilor limfatici, care formează așa-numitele „buboane”. Ciuma bubonică nu se transmite, în mod obișnuit, direct de la o persoană la alta.

Există și ciuma septicemică, care apare atunci când bacteria se multiplică în sânge. Aceasta poate provoca septicemie, hemoragii, șoc și insuficiență de organe.

În cazul ciumei pneumonice, bacteria afectează plămânii. Boala poate apărea fie prin răspândirea unei alte forme de ciumă către plămâni, fie în urma inhalării directe a particulelor infectante.

Ciuma nu a dispărut din natură

Deși este asociată în primul rând cu marile epidemii din trecut, ciuma continuă să existe în anumite regiuni ale lumii.

Yersinia pestis circulă în mod natural în unele populații de rozătoare sălbatice și în puricii care trăiesc pe acestea. Aceste rezervoare naturale fac imposibilă eliminarea completă a bacteriei.

Datele recente ale Organizației Mondiale a Sănătății indică existența unor cazuri umane și în perioada contemporană. Între 2019 și 2025 au fost raportate mii de cazuri suspecte, cele mai multe provenind din Republica Democratică Congo și Madagascar.

Și în Statele Unite sunt raportate ocazional cazuri umane, bacteria fiind prezentă în anumite ecosisteme și populații de animale sălbatice.

Cât de des apare ciuma pneumonică

Cele mai multe cazuri de ciumă sunt de tip bubonic, în timp ce forma pneumonică este mai rar întâlnită.

Datele internaționale arată că proporția cazurilor pneumonice diferă de la o regiune la alta. În Madagascar, de exemplu, în perioada 2019-2025 au fost raportate mult mai multe cazuri suspecte de ciumă bubonică decât de ciumă pneumonică.

Aceste cifre arată că, deși boala continuă să existe, ciuma pneumonică nu reprezintă o infecție răspândită în populația generală.

De ce sunt studiate bacteriile ciumei în laboratoare

Faptul că un institut de cercetare lucrează cu bacterii responsabile de boli grave nu reprezintă, în sine, o dovadă a existenței unor programe ilegale sau a unor arme biologice.

Cercetarea unor agenți patogeni este necesară pentru dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic, pentru testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice și pentru identificarea unor tratamente sau metode de prevenție.

Laboratoarele specializate trebuie să poată identifica rapid astfel de infecții și să studieze modul în care evoluează agenții patogeni.

Există un pericol internațional după cazul din Siberia?

În acest moment, este prea devreme pentru a vorbi despre un focar sau despre o amenințare internațională.

Una dintre principalele întrebări la care trebuie să răspundă ancheta este dacă cercetătoarea a fost într-adevăr infectată cu Yersinia pestis. Dacă acest lucru va fi confirmat, specialiștii vor încerca să stabilească modalitatea prin care s-a produs infectarea și dacă au existat persoane care au intrat în contact apropiat cu aceasta în perioada în care ar fi putut fi contagioasă.

Experții atrag atenția că transparența autorităților, diagnosticul rapid și identificarea persoanelor care au intrat în contact cu un eventual pacient reprezintă elementele esențiale pentru prevenirea unui focar.

Boala este gravă și poate evolua rapid în lipsa tratamentului, însă este cunoscută de medici, poate fi diagnosticată și tratată cu antibiotice, iar transmiterea poate fi limitată prin izolarea cazurilor și identificarea rapidă a contacților.