Ciuma din Rusia pune pe jar lumea până în Marea Britanie. Suspiciuni de arme biologice, se cer controale drastice la frontiere

Daria Shipilova, în vârstă de 28 de ani, angajată într-un laborator, a murit în mod misterios după ce s-a îmbolnăvit grav în Shelekhov, Siberia, existând suspiciunea că ar fi avut ciumă pneumonică.

Presa rusă relatează că Daria ar fi spart un tub de sticlă de laborator care conținea bacterii mortale în timp ce lucra la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk.

Autoritățile ruse neagă că ar fi avut loc un asemenea accident și susțin că femeia a dezvoltat, în schimb, „pneumonie de etiologie necunoscută”, scrie The Sun.

Marea Britanie ar putea monitoriza pasagerii veniți din regiune

Operațiunea amplă de izolare și măsurile de carantină impuse în spitale în zilele de după moartea femeii au stârnit însă îngrijorări mult dincolo de Siberia.

Dr. Andrew Weber, care a intrat în laboratoare anti-ciumă din mai multe state ale fostei Uniuni Sovietice, consideră că autoritățile sanitare britanice ar trebui să ia în calcul verificarea pasagerilor în timp ce Kremlinul păstrează tăcerea asupra cauzei exacte a morții Dariei.

Dr. Weber, care a lucrat în Departamentul Apărării al Statelor Unite, a declarat pentru The Sun:

„Dacă aș fi o autoritate de sănătate publică din Londra, aș monitoriza zborurile și pasagerii care vin din regiune și i-aș verifica pe aeroport.”

Țările vecine Rusiei au înăsprit controalele

Kârgâzstanul, țară vecină cu Rusia, a intensificat controalele sanitare la punctele sale de frontieră după apariția informațiilor despre presupusul caz de ciumă.

Kazahstanul și Uzbekistanul au anunțat, de asemenea, măsuri preventive, în timp ce Mongolia aplică deja măsuri de precauție sporite în regiunile sale care se învecinează cu Rusia.

Și Casa Albă urmărește evoluția situației. Administrația Trump a transmis că „este la curent cu epidemia, o monitorizează și evaluează posibilele măsuri care ar putea fi luate”.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat:

„O urmărim și o monitorizăm îndeaproape.”

Forma pulmonară a ciumei ar putea favoriza răspândirea rapidă

Weber avertizează că situația ar fi mult mai gravă dacă Daria ar fi fost infectată cu ciumă pneumonică, forma periculoasă a bolii care se poate transmite de la o persoană la alta.

„Dacă este vorba despre ciumă pneumonică, care se răspândește prin aer, s-ar putea răspândi destul de repede”, a spus el.

Forma pulmonară extrem de periculoasă a bolii este provocată de aceeași bacterie responsabilă pentru Moartea Neagră din Evul Mediu.

Poziționarea îndepărtată a Irkutskului, în Siberia, precum și restricțiile asupra zborurilor care pleacă din Rusia ar putea contribui la limitarea unei eventuale epidemii.

Weber avertizează însă că există și o altă rută care se întinde pe mii de kilometri de-a lungul țării.

Calea ferată Transsiberiană trece direct prin Irkutsk, ceea ce ar putea permite unui călător infectat să ajungă într-un oraș important înainte de a lua un zbor internațional.

Aproape 200 de persoane au fost izolate sau plasate sub supraveghere

Măsurile luate în interiorul Rusiei au ridicat, în același timp, întrebări cu privire la motivul pentru care autoritățile au impus un control atât de strict, în condițiile în care susțin că nu există un focar de ciumă.

Potrivit relatărilor, 189 de persoane au fost izolate sau plasate sub observație: 114 într-un spital, 63 într-o altă unitate medicală și 12 la institutul anti-ciumă. Peste 60 dintre colegii Dariei ar fi fost, de asemenea, ținuți în interiorul institutului timp de mai multe zile.

Unii dintre aceștia ar fi fost nevoiți să doarmă pe podele și pe scaune, deși inițial niciunul nu a fost testat pozitiv pentru ciumă. Cel puțin cinci spitale s-ar fi aflat sub restricții, iar evenimentele publice și cursurile universitare au fost perturbate.

Angajații gigantului combinat de aluminiu din Irkutsk, situat în Shelekhov, au primit ordin să poarte măști.

Restricții pentru trei săptămâni ar fi fost impuse la un spital pentru copii și la cel puțin o maternitate.

Un pacient de la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 a declarat:

„Suntem în carantină totală. Niciuna dintre rudele noastre nu are voie să intre. Nu avem voie să ieșim.”

Expertul acuză stilul drastic de carantină al Rusiei

Weber spune că Rusia are o lungă istorie în ceea ce privește folosirea unor măsuri drastice de carantină pentru a opri eventualele epidemii.

„În stilul sovietic tipic, sunt foarte buni la carantină. Izolează oamenii în spitale pentru a se asigura că orice a provocat moartea ei nu se răspândește mai departe. Pentru că sunt un stat autoritar, capacitatea lor de a impune carantina este mult mai bună decât în lumea democratică.”

Autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și sănătatea publică, Rospotrebnadzor, susține însă că testările ample nu au identificat nicio dovadă că Shipilova ar fi fost infectată cu microorganisme asociate activității sale.

O comisie pentru securitate biologică a afirmat, de asemenea, că nu a identificat niciun accident care să fi implicat agenți patogeni periculoși la institut.

Oficialii insistă că situația epidemiologică rămâne „stabilă”.

În pofida acestor asigurări, aproape 200 de persoane care au intrat în contact cu Shipilova au fost plasate sub supraveghere.

Lipsa informațiilor alimentează suspiciunile

Modul în care Kremlinul gestionează misterul din jurul morții cercetătoarei nu a făcut decât să amplifice suspiciunile localnicilor.

Weber a declarat: „Lipsa informațiilor este foarte îngrijorătoare. Putin este un mincinos obișnuit și ei ascund lucrurile care îi fac să arate rău. Așa că nu m-ar surprinde dacă aceasta ar fi un fel de procedură normală...”

Simon Clarke, șeful departamentului de studii biomedicale de la Universitatea din Reading, a declarat pentru The Sun: „Ascund lucrurile pentru că le este rușine. Arată rău, arată ca un lucru amatoricesc, nu ca ceva ce se întâmplă într-o națiune dezvoltată corespunzător.”

Anna Popova, medicul sanitar șef al Rusiei, a parcurs aproximativ 2.600 de mile de la Moscova până la Irkutsk pentru a coordona răspunsul autorităților la ceea ce a fost descris drept o „infecție deosebit de periculoasă”. Ea nu a explicat însă public amploarea măsurilor de urgență adoptate.

Guvernatorul Buriației, Alexey Tsydenov, s-a referit inițial la Shipilova drept „femeia care a murit de ciumă”, înainte de a-și schimba formularea și de a spune că aceasta „ar fi putut muri de ciumă”.

Autoritățile din Baikalsk, aflat în apropiere, i-au avertizat pentru scurt timp pe locuitori să evite deplasările către Shelekhov, în urma unor informații neoficiale privind un caz de ciumă. Avertismentul a fost șters ulterior.

Rețeaua sovietică anti-ciumă ridică alte semne de întrebare

Weber consideră că misterul este cu atât mai îngrijorător cu cât rețeaua sovietică anti-ciumă are un trecut controversat: „Au depus multă muncă pentru a colecta tulpini de la rozătoare și purici, pentru a spori rezistența la antibiotice, selectând tulpini rezistente la mai multe antibiotice și sporind virulența. Cele mai periculoase tulpini au fost introduse în programul sovietic de arme biologice.”

El a susținut, de asemenea, că Rusia ar fi continuat cercetările secrete privind armele biologice în timpul lui Vladimir Putin.

Weber spune că experții occidentali au avut cândva un acces mult mai mare la instalațiile biologice din Rusia, înainte ca autoritățile de la Moscova să restricționeze accesul.

„Am avut o transparență foarte bună în privința acestor laboratoare în anii 1990 și la începutul anilor 2000, până când Putin a închis Rusia pentru noi”, a spus el.

„Acum este cu adevărat foarte opac ceea ce se întâmplă.”