''Din moment ce CCR hotărăşte acest lucru, eu cred şi văd un val de plângători pe umerii serviciilor care nu-şi vor mai putea să-şi desfăşoare această activitate nestingherit şi cifrele uriaşe de mandate de ascultare… ne facem o idee asupra faptului că această activitate nu s-a rezumat numai la dosarele de securitate naţională sau anchetele şi demersurile fireşti pe acest subiect, ci au fost cu mult mai extinse. De altfel, se şi vede din scurgerile care s-au petrecut permanent în presă, din dosarele aflate în cercetare'', a afirmat Tăriceanu, adăugând faptul că oamenii politici au intrat ''în câmpul tactic'' al serviciilor.
În schimb, copreşedinte ALDE, Daniel Constantin, a declarat că nu are o certitudine că i-au fost ascultate convorbirile telefonice.
''Având în vedere funcţiile pe care le-am deţinut, este posibil. Din câte ştiu, însă, după fiecare mandat de interceptare, persoana care a fost interceptată trebuie să fie anunţată…'', a spus Constantin.
În acest context, preşedintele Senatului a criticat şi poziţia SRI cu privire la decizia CCR, despre care afirmă că "nu a interzis ascultarea telefoanelor pe mandate de securitate naţională".
''Greşit fundamental. Ăsta este reflexul unei instituţii nedemocratice, care în ultima perioadă a căpătat o influenţă politică din ce în ce mai mare. Ajung să ne facă serviciile de informaţii agenda în multe locuri, în Parlament, în spaţiul public, prin cei care acţionează în serviciu comandat. Lucrurile devin prea transparente'', a adăugat Tăriceanu.
Directorul general al Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, susţine, într-un comunicat transmis, joi, că evaluarea făcută de SRI asupra impactului deciziei CCR privind interceptările este că aceasta afectează în mod cert securitatea naţională, ''având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate''.
"Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 138 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.
Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.
Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.
Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.
Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente" a declarat directorul SRI Eduard Hellvig.
Curtea Constituţională a motivat decizia care interzice Serviciului Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică. Principalul argument e că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Hotărârea se aplică şi cauzelor aflate pe rol, spun judecătorii Curţii, în motivarea deciziei care a fost publicată miercuri, 10 martie.
