Scrisoarea explozivă distribuită de Adrian Năstase: Dragnea împinge PSD spre autocrație

Unul din foștii membri ai conducerii Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (CNSAS) îl acuză pe președintele PSD, Liviu Dragnea, într-o scrisoare deschisă, că lupta împotriva „statului paralel" este „doar un instrument care să asigure, poate, pentru început, tranzacționarea libertății personale".

Într-o scrisoare deschisă către Liviu Dragnea, el spune că a fost înlăturat la ordinul președintelui PSD pentru că este apropiat de fostul premier Adrian Năstase.

Scrisoarea a fost publicată integral pe blogul fostului premier.

„Florin Abraham este, in acest moment, unul dintre (putinii) cei mai valorosi ideologi ai stângii moderne din România. Evident, intr-o perioadă tranzactionistă, acesta este un defect. Florin Abraham este, cu adevărat, un intelectual. Asta se pare că este chiar o greseală. Si, in plus, nu isi alege foarte bine nici prietenii", a scris Năstase, ironic.

Abraham își începe scrisoarea printr-un citat: „Puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut” (Lord Acton, 1834-1902).

Extrase din scrisoare:

- Opinia publică trebuie să cunoască situația de la Partidul Social Democrat. Foștilor membri ai Colegiului C.N.S.A.S. nu le-a fost evaluată activitatea profesională, nu au fost invitați/solicitați pentru discuții despre funcționarea instituției și cum ar putea fi ea îmbunătățită și, nu în ultimul rând, nu au fost oficial informați în legătură cu procesul de nominalizare și desemnare a noului Colegiu C.N.S.A.S. În forurile de conducere colegială ale PSD nu s-au discutat criteriile de desemnare a membrilor și cu atât mai puțin o listă de persoane. Secretomania a dominat întreaga acțiune, iar rezultatul a fost aflat, de majoritatea persoanelor, din presă.

- Nu am primit o motivare asupra criteriilor de alegere a persoanelor. Le-a fost comunicat însă altor persoane, uimite de faptul că, în condițiile în care am desfășurat o intensă activitate în C.N.S.A.S., nu mă regăsesc în rândul persoanelor desemnate pentru continuarea activității, că sunt „apropiat de Adrian Năstase”. În fața unei asemenea motivații trebuie spuse două lucruri esențiale. Primul, că acest mod de gândire era specific totalitarismului comunist timpuriu, când persoanele erau epurate pentru că „nu aveau un dosar bun”. Al doilea, că domnului Adrian Năstase trebuie să-i fie recunoscute meritele istorice pentru România, între care aderarea României la NATO și finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Ca atare, a fi „apropiat” de dl. Năstase nu este un motiv de rușine, dimpotrivă"

- (...) cred că ar trebui să explicați public rațiunile unei asemenea alegeri: o persoană care, cu toată prezumpția de nevinovăție, în condițiile în care este învinuită de infracțiuni contra umanității, cu greu poate avea legitimitatea de a da verdicte în legătură cu încălcarea drepturilor omului de către alte persoane.

- Este legitimă întrebarea dacă evidenta deprofesionalizare a Colegiului C.N.S.A.S., respectiv menținerea unor persoane asupra cărora din rândul societății au fost exprimate firești îngrijorări este întâmplătoare sau este intenționată? Prin cumulul acestor factori nu există riscul de a transforma deciziile Colegiului C.N.S.A.S. într-o veritabilă „ruletă rusească”, în care doar din întâmplare ar fi date decizii corecte, putând prevala voturile partizane: de „albire” pentru „ai noștri” și de „a-i înfunda pe ai lor”?

- În calitate de specialist al istoriei regimurilor totalitare remarc cu îngrijorare apariția unor transformări politice specifice tranziției spre autocrație. Nu s-a ajuns încă acolo, dar acțiunile Dvs., dle Dragnea, acolo par a duce. Partidul de guvernământ nu este condus în mod real de organele sale statutare, ci prin voința discreționară a Liderului. Chiar și decizii de mică importanță nu sunt luate
până nu se primește „aprobarea lu` Șefu `ăl mare”. În pofida obligațiilor constituționale, Primul-Ministru nu are o capacitate reală de decizie, fiind, în fapt, o simplă inferfață publică a Dvs. Grupurile parlamentare ale coaliției de guvernământ sunt lipsite de vitalitate și autonomie, ele fiind o banală mașină de vot necesară aplicării unor decizii unipersonale, cu toate că în rândurile acestora se află persoane remarcabile.

- Sunt tot mai numeroase argumentele care indică faptul că așa-zisa luptă împotriva „statului paralel” este doar un instrument care să asigure, poate, pentru început, tranzacționarea libertății personale, și ulterior, crearea pârghiilor pentru controlul activităților de cercetare penală. Dacă lupta împotriva abuzurilor comise de reprezentanți ai sistemului judiciar ar fi fost autentică, ar fi fost luate de mult timp deciziile necesare de reformă a legislației penale. Exista capacitatea instituțională și sprijinul opiniei publice pentru a lua aceste decizii necesare. Nu a fost transpusă în legislația națională nici măcar Directiva europeană privind consolidarea prezumpției de nevinovăție, deși termenul expiră peste trei zile.

- Numeroasele comisii speciale din Parlament oferă doar materia primă pentru nesfârșite show-uri de televiziune; se creează percepția unor confruntări reale, însă, în realitate, nu se schimbă nimic esențial pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului. Abuzurile continuă deoarece autorii acestora au înțeles care par a fi mizele reale ale „luptei împotriva statului paralel”: tranzacționarea unor cauze personale, nu abolirea Sistemului.

Sursa: evz.ro