Scandal uriaș pe reforma administrativă. Bolojan sfidează planul PSD și pregătește un proiect separat

Ilie Bolojan
Tensiunile politice cresc în jurul reformei administrativ-teritoriale, după ce PNL a început să discute despre elaborarea unui proiect legislativ propriu, separat de propunerile PSD. Liberalii conduși de Ilie Bolojan vor o altă abordare privind comasarea comunelor și orașelor, reducerea cheltuielilor și reorganizarea administrațiilor locale. Inițiativa ar putea ajunge în Parlament până la sfârșitul anului, în timp ce Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește propriile măsuri pentru reforma administrației.
PNL pregătește un proiect alternativ pentru reforma administrativă. Bolojan contestă propunerile PSD
Partidul Național Liberal analizează elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială, diferit de varianta pregătită de social-democrați. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, liberalii discută despre modificarea modului de organizare a comunelor și orașelor, dar și despre atribuțiile și competențele autorităților locale. Proiectul ar putea fi depus în Parlament până la finalul anului 2026, însă conducerea PNL nu a anunțat deocamdată un calendar oficial pentru prezentarea acestuia.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a confirmat marți, 17 noiembrie, că în interiorul partidului există discuții privind o inițiativă legislativă proprie. Acesta a criticat PSD pentru modul în care pregătește reorganizarea administrației și a susținut că social-democrații s-au opus anterior unor măsuri similare propuse de Ilie Bolojan. Liberalii nu au stabilit însă dacă vor respinge proiectul PSD, urmând să decidă după prezentarea formei finale.
Bolojan critică fuziunea comunelor și cere o altă abordare. Dispute privind reducerea cheltuielilor statului
Ilie Bolojan consideră că reforma administrativă nu trebuie să se limiteze la unirea unor localități și la reducerea numărului de primari. Liderul PNL susține că reorganizarea trebuie să urmărească și îmbunătățirea serviciilor publice, precum și dezvoltarea economică a comunităților. Fostul premier a pus sub semnul întrebării eficiența comasării unor comune care întâmpină deja dificultăți financiare, argumentând că simpla lor unire nu garantează o administrație mai performantă.
De cealaltă parte, PSD susține că reforma trebuie să cuprindă atât comasarea comunelor, cât și reducerea numărului de județe. Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al social-democraților, a anunțat că sunt analizate localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori, dar și scenarii care includ pragul de 3.000 de locuitori. În calculele PSD intră inclusiv orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori. Potrivit estimărilor prezentate de Benea, între 15.000 și 18.000 de aleși locali și-ar putea pierde funcțiile începând din 2028, însă cifrele nu reprezintă deocamdată o decizie oficială.
UDMR și USR, nemulțumite de planul PSD. Reforma administrativă provoacă noi tensiuni
Disputele privind reorganizarea administrației nu se limitează la PNL și PSD. UDMR respinge ideea ca Guvernul să își angajeze răspunderea pentru comasarea localităților și județelor fără o analiză aprofundată și fără consultarea comunităților afectate. Reprezentanții Uniunii cer ca modificarea limitelor administrative să țină cont de specificul local, inclusiv de drepturile minorităților naționale. Formațiunea a avertizat că ar putea susține o moțiune de cenzură dacă Executivul va merge mai departe cu o reformă care nu respectă aceste condiții.
USR critică, la rândul său, modul în care social-democrații pregătesc reorganizarea. Președintele partidului, Dominic Fritz, susține că România are nevoie de mai puține județe, însă consideră că orice modificare trebuie să se bazeze pe criterii obiective și pe o dezbatere parlamentară. Liderul USR a propus constituirea unei comisii parlamentare care să analizeze variantele de reorganizare, astfel încât deciziile să nu fie luate exclusiv pe baza intereselor politice.
În paralel, Ilie Bolojan continuă întâlnirile cu organizațiile liberale din teritoriu, pe fondul nemulțumirilor din interiorul partidului. În unele județe, inclusiv în Călărași, absența unor primari PNL de la întâlnirile organizate cu liderul partidului a fost interpretată drept un semn al tensiunilor interne. Discuțiile privind reforma administrației se suprapun astfel peste disputele politice din PNL și peste dezacordurile dintre partidele care susțin reorganizarea statului, dar au viziuni diferite asupra modului în care aceasta trebuie realizată.
Guvernul pregătește reforma administrației până în martie 2027. Ce se întâmplă cu primăriile
În timp ce partidele discută despre propriile variante de reorganizare, Guvernul pregătește cadrul necesar reformei administrativ-teritoriale. Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima etapă ar urma să vizeze comasarea voluntară a comunelor, proces care trebuie analizat și pregătit până în luna martie 2027. Șeful Executivului nu a confirmat însă dacă după această etapă vor urma comasări obligatorii sau dacă Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament.
Social-democrații au propus ca reforma să fie adoptată până în martie 2027, iar Sorin Grindeanu a cerut angajarea răspunderii Guvernului atât pentru reorganizarea administrativ-teritorială, cât și pentru restructurarea aparatului guvernamental. Pentru etapa de reformă a administrației centrale este prevăzută constituirea unui comitet interministerial până pe 20 noiembrie, urmând ca proiectul legislativ să fie pregătit pentru începutul lunii martie.
Deocamdată, nu există o variantă finală adoptată privind reducerea numărului de comune, orașe sau județe. Discuțiile din perioada următoare vor trebui să stabilească atât criteriile de comasare, cât și modul în care vor funcționa administrațiile locale după reorganizare. Diferențele dintre propunerile PSD, PNL și pozițiile exprimate de UDMR și USR ar putea complica negocierile înainte ca reforma să ajungă în Parlament.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























