Efectele economice ale coronavirusului ar putea să fie minime, dacă autoritățile iau măsuri rapide în acest sens, a scris joi, pe Facebook, Florin Cîțu, ministrul interimar al Finanțelor și premier desemnat, care a subliniat că este vorba despre părerea sa personală.
"Politica fiscală "to the rescue"! (opinie personală!!!) Cum ar trebui să răspundă politicile economice, fiscală și monetară, șocului economic rezultat de pe urma epidemiei COVID-19? Răspunsul este direct legat de canalul prin care se transmite acest șoc în economie. Este un șoc care se transmite pe partea ofertei sau un șoc care se transmite pe partea cererii? Ambele?", a arătat Cîțu.
El a analizat pe rând ambii indicatori.
"Dacă impactul este transferat în economie pe partea ofertei, asta înseamnă o reducere a producției. Oamenii stau acasă și producția se oprește. Am văzut acest efect în China unde în primul trimestru datele arată recesiune. Producția scăzută înseamnă în scurt timp prețuri mai mari și tot pe termen scurt inflație", a susținut el.
Pe de altă parte, dacă impactul este transferat în economie pe partea cererii atunci vedem pe termen scurt o reducere a cererii, oamenii nu mai ies din casa și nu mai consuma bunuri și servici (după ce au acumulat provizii). Asta înseamnă pe termen scurt o reducere a prețurilor, o creștere a stocurilor și în final reducerea producției, a scris Cîțu pe rețeaua de socializare.
O primă concluzie a economistului este că, în ambele cazuri, producția scade, ceea ce înseamnă o creștere economică mai mică.
"Deja instituțiile internaționale estimează o creștere economică mai mică la nivel global în 2020 cu aproximativ jumătate de punct procentual. De aceea primul răspuns a venit din partea băncilor centrale care au redus ratele dobânzilor. Prin această măsură se introduce lichiditate în sistemul economic (ajută cererea) și scad costurile de producție. Dar ajunge? Este cea mai bună măsură?", s-a întrebat premierul desemnat.
Din punctul său de vedere, deși este o măsură foarte bună, nu este suficientă.
"Având în vedere că ne confruntăm la nivel global cel mai probabil cu un șoc pe partea ofertei, este nevoie atât de politica monetară cât și de politica fiscală pentru a atenua efectele economice ale coronavirus. Dar politica fiscală poate acționa mult mai direct în susținerea producției pe termen scurt atât cu resurse, dar și cu instrumente. În același timp politica fiscală este cea mai potrivită pentru a susține măsurile implementate de Ministerul Sănătății pentru a reduce amploarea epidemiei de coronavirus, dar și pentru tratarea pacienților", a continuat ministrul desemnat al Finanțelor.
În opinia sa, ne confruntăm cu o situație diferită față de acum 10 ani.
"În 2008/2009 politica monetară avea instrumentele potrivite. Astăzi politica fiscală este chemată să susțină creșterea economică pentru că are cel mai direct impact (vezi comunicat Eorogrup ieri). Am spus-o și o repet. România are și resursele și instrumentele fiscale pentru a face fața fără nicio problema acestui șoc. Am fost precauți, am luat în calcul mai multe scenarii și acum se vede", a arătat Cîțu.
Potrivit acestuia, există un alt efect al șocului pe partea de ofertă care va face ca economia globală să-și revină rapid. Companiile vor investi masiv în tehnologie de producție în perioada următoare.
"Mă aștept că efectele economice ale COVID -19 să fie minime în condițiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (după răspunsul politicii monetare). Combinația politică fiscală și investiții în tehnologie vă recupera integral în partea a doua anului pierderea suferită la nivel global în primul trimestru. Cheia este să răspundem rapid! Până acum România a răspuns foarte bine și se vede", a concluzionat el.
