Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, marți, în plenul Camerei Deputaților, că nu Parlamentul decide dacă o persoană este îndreptățită să ocupe o funcție în România, iar dezbaterea solicitată de AUR privindu-l pe Raed Arafat este "un demers politicianist, construit într-un registru revanșard".
Bode a participat, la solicitarea grupului parlamentar AUR, la "Ora Guvernului", tema dezbaterilor fiind "Calitatea deținută de domnul secretar de stat Raed Arafat în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență".
"Separația puterilor în stat este un principiu constituțional de bază. Dar, pentru unii se pare că respectarea Constituției este doar facultativă. Puterea legislativă nu poate interfera cu puterea judecătorească, iar plenul Camerei Deputaților nu este instanță de judecată. Nu noi decidem aici dacă o persoană este îndreptățită să ocupe o funcție în statul român. În situația dată, competența de a se pronunța aparține instanței de judecată, învestită cu soluționarea unei astfel de cauze", a afirmat ministrul.
El a precizat că i se cer explicații despre o numire în funcție care nu s-a petrecut în mandatul său, ci în urmă cu 8 ani.
"Cred că realizați cu toții absurdul și penibilul situației și sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră nu rezonează cu acest tip de politică. Un demers politicianist, construit într-un registru revanșard, deși axat strict pe obținerea unui eventual beneficiu de imagine. Un beneficiu mic, în opinia mea, egal cu zero", a completat Lucian Bode.
Ministrul a amintit că atât numirea, cât și eliberarea din funcție a secretarilor de stat reprezintă atributul prim-ministrului.
Potrivit acestuia, Arafat a fost numit în funcție în 2014, în baza unei decizii a premierului de atunci, care a fost completată cu acte normative subsecvente care evidențiază calitatea de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.
"Mă aștept ca pentru liderii AUR să nu fie suficient nici măcar o decizie definitivă și irevocabilă a instanței, care ar putea infirma decizia Curții de Apel Alba Iulia, iar judecătorul să fie chemat în Parlament pentru a-și explica soluția juridică", a spus Bode.
El a adăugat că nu persoana care ocupă temporar o funcție în arhitectura statului român trebuie să preocupe așa mult, ci mai degrabă pregătirea acesteia și modul de funcționare a instituției respective.
"Ce lăsăm fiecare în urmă este mult mai important decât discuția despre persoana în sine. Mă întreb, așadar, când o să reușim să depășim abordările superficiale și când vom trece la următorul nivel de a înțelege și face politică? Aș vrea să nu rămână o întrebare retorică și să acționăm cât nu e prea târziu. A devenit deja obositor acest fel de a face politică, obositor pentru cetățeni deopotrivă și descalificant pentru clasa politică", a susținut ministrul de Interne.
Curtea de Apel Alba Iulia a constatat la sfârșitul lunii martie că, din documentele depuse până în prezent într-un dosar aflat pe rolul său, nu rezultă că secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat are calitatea de reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență, admițând excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a acestuia invocată de o reclamantă.
"Admite excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a domnului doctor Raed Arafat, cu consecința anulării actului de procedură întocmit, respectiv a întâmpinării și notelor depuse, urmând ca DSU să fie citat pentru următorul termen de judecată. (...) Admite în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de MAI, urmând ca din acest moment acesta să dobândească calitatea de intervenient în interesul pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs odată cu fondul. Prorogă pentru termenul viitor de judecată discutarea excepțiilor și a cererii de denunțare ca fals a înscrisurilor semnate de domnul dr. Raed Arafat", se arăta în soluția pe scurt postată pe portalul CA Alba Iulia.
Dosarul are ca obiect judecarea solicitării depuse de către reclamanta Nicoleta Monica Petruț de anulare a mai multor hotărâri de guvern date în contextul pandemiei de COVID-19 și anume 394/2020, 476/2020, 553/2020 și 932/2021.
