Chiar dacă protocoalele SRI-DNA au fost declarata ilegale, Codruța Kovesi spune că ar semna, chiar și acum, noi parteneriate cu serviciile. Fosta șefă a DNA neagă faptul că procurorii ar fi fost subordonați SRI.
La 10 ani de la semnarea protocolului cu SRI, din postura de procuror general al României, Laura Codruța Kovesi afirmă că ar face același gest, deși protocolul a fost declarat neconstituțional. Singura modificare ar fi o consultare prealabilă cu CSM, afirmă Kovesi, într-un interviu pentru ziare.com.
"Sigur că da (ar semna protocolul din nou, n.r.). Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Dacă a fost bine sau nu că protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a părut o problemă în 2009, acum poate că l-aș trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia încheiat. Până la apariția lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise.
Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar și CSM nu a avut nicio problemă. După 10 ani, orice reevaluezi poți spune că ai fi făcut mai bine sau mai puțîn bine. Dar din punctul meu de vedere, nu e nimic rău că un conducător de instituție să facă un acord de lucru, că se numește protocol sau altfel", a afirmat Kovesi.
Fosta șefă a DNA neagă faptul că procurorii ar fi fost subordonați SRI.
"Nu e nicio dispoziție în acest sens în protocol. Există o dispoziție care spunea că atunci când primeai o informare de la SRI, comunicai dacă în baza ei a fost constituit un dosar și cereai orice informații mai primeau în continuare sau, dimpotrivă, comunicai că informația ta nu a fost bună și nu mai interesează subiectul. Asta, desigur, pe scurt.
Nu am auzit vreun procuror să îmi spună că un ofițer SRI i-ar fi dat dispoziții. Fiecare a lucrat cu ce instituție a considerat că-i folosește. Au fost procurori care nu lucrau cu SRI, ci cu Direcția de Informații a MAI. Nu am avut nicio problema. Rolul meu că șef era să le pun la dispoziție resursele, rolul lor era să-și facă treaba", a mai afirmat noua șefă a EPPO.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea președintelui Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, pe de o parte, și Parlament, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 și 2016. CCR arată că protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public și SRI a afectat „securitatea juridică a persoanei” și a creat riscul încălcării drepturilor și libertăților fundamentale.
