CCR a amânat pentru a doua oară o decizie privind protocoalele dintre Parchet și SRI

CCR a amânat pentru a doua oară o decizie privind protocoalele dintre Parchet și SRI
Curtea Constituțională (CCR) a amânat miercuri, pentru a doua oară, pronunțarea unei decizii în ceea ce privește protocoalele secrete încheiate de Parchetul general cu Serviciul Român de Informații.
Sesizarea a fost făcută pe 8 octombrie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat pentru o zi atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților special pentru acest demers la CCR.
Judecătorii constituționali au amânat pronunțarea unei decizii pentru ziua de 11 decembrie.
Cauza lui Liviu Dragnea a fost susținută miercuri chiar de către Florin Iordache în fața Curții Constituționale. El a susținut că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus justiția de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a spus, miercuri, în ședința CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că situația de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigații penale.
"Sunteți astăzi chemați să dați o decizie care să condamne leturile secrete dintre Servicii și instituții care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum și alte instanțe care trebuie să înfăptuiască justiția prin lege. Ministerul Public și-a încălcat propriile uzurpând competențele Parlamentului, a investit SRI cu competențe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competențe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acțiunea sa a adus atingere și atributului constituțional al ICCJ și a celorlalte instanțe, asa cum e definit în articolele 124 și 126 din Constituție. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justișie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceștia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii și proceduri împotriva legii", a declarat Florin Iordache, la ședința Curții Constituționale.
Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat miercuri, în ședința CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că acestea au fost documente tehnice și nu a existat o interdicție de clasificare a lor.
"Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, MP a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informații clasificate nu se justifică prin simplu rang funcție sau deținerea unei autorizări de securitate. Prin urmare protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că în momentul încheierii protocoalelor nu există o obligație expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de față",a afirmat Iuliana Nedelcu, conform Mediafax.
Totodată, aceasta a afirmat că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.
"Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalități practice ale colaborării referitoare la cooperarea între Servicii și organele de anchetă penală, precum și informații care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracțiune ce trebuie urmărită. Așadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (...) Dacă există nerespectare a atribuțiilor legale va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorități, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părțile se află pe poziții de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat și nici nu s-a împiedicat legiferarea",a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.
"Conduita generatoare a presupului conflict imputată Ministerului Public constă încheierea în 2009 și 2016 a acestor protocoale de colaborare clasificată. Prin aceste protocoale s-ar fi conferit, susține partea care a sesizat conflictul, SRI calitatea de organ de cercetare penală, căpătând în acest mod caracter de act de legiferare. Protocoalele s-au repercutat asupra Justiției care s-ar fi făcut nu pe baza legii, ci a protocoalelor. Este susținut că Ministerul Public a încălcat principiul separațiilor puterilor în stat, articolul 131 din Legea fundamentală. Potrivit autorului sesizării, se susține că Ministerul Public a generat atât un conflict negativ de competență, cât și unul pozitiv. Credem că e important de menționat decizia 140/2018 în care se arată că nu poate fi un conflict negativ de competență, cât și pozitiv. Jurisprudență în care s-a arătat că nerespectarea unor obligații de sorginte legală nu naște automat un conflict. Considerăm că din perspectiva acelor elemente care generează conflictul negativ, nu ne aflăm în fața unei încălcări de competență constituțională", a susținut, în fața judecătorilor CCR, reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, șefa Secției Judiciare din Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
























