Iohannis, încă o înfrângere la CCR

În sesizarea de neconstituționalitate transmisă de președintele Klaus Iohannis pe 30 iulie referitoare la proiectul pentru modificarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, articolul adoptat de Senat nu a fost discutat de Camera Deputaților și nici nu se regăsește în forma inițiatorului legii.

„Mai mult, o astfel de modificare substanțială care vizează introducerea unei interdicții pentru legiuitor de modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care determină modificarea ponderii cetățenilor aparținând minorităților naționale nu are nicio legătură cu aspecte care țin de actualizarea denumirilor acestor unități administrativ-teritoriale și nici cu actualizarea prevederilor din Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României”, conform textului sesizării.

Șeful statului a mai argumentat că articolul introdus la inițiativa UDMR în Legea privind organizarea teritoriului României ar fi trebuit introdus în Legea administrației publice locale.

În textul sesizării se mai arată că Legea administrației publice locale nr. 215/2001 prevede faptul că „delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege” și că „orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii”, motiv pentru care „rezultă că populația dintr-o unitate administrativ-teritorială își poate manifesta voința cu privire la modificarea limitelor teritoriale ale respectivei unități, prin referendum”.

„Dispozițiile constituționale privind suveranitatea permit exprimarea voinței unei comunități în raport cu necesitățile economice”, a mai precizat șeful statului în sesizarea trimisă CCR.

„Așadar, pe cale de interpretare, exigențele constituționale referitoare la organizarea teritoriului, suveranitate și autonomie locală nu permit instituirea unei interdicții cu privire la exprimarea voinței cetățenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în ceea ce privește modificarea limitelor teritoriale ale acesteia. În plus, circumstanțierea unei astfel de interdicții - prin raportare la un scop sau efect ce ar conduce la schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și la afectarea drepturilor și libertăților acestora - este neclară și imposibil de stabilit. Calificarea unei astfel de acțiuni prin raportare la un alt scop și efect decât cel de delimitare teritorială, astfel încât aceasta să se înscrie în ipoteza interdicției este imposibil de realizat, nu este stabilită entitatea care va analiza scopul și va constata efectul și nu sunt prevăzute consecințele încălcării acestei interdicții”, a conchis Iohannis.

Senatul a adoptat pe 5 iulie, în calitate de for decizional, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Printre modificările aduse de parlamentari se numără introducerea unui articol care prevede că „se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și afectarea drepturilor și libertăților acestora, decurgând din Constituție, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.