Guvernul Grindeanu bagă în faliment următorul executiv. Legea salarizării unitare, bombă cu ceas

"Se dorește o creștere substanțială a salariilor în sectorul bugetar. Acum ponderea lor este de 8,4% din PIB, iar proiecțiile arată că aceasta va fi 10% din PIB în anul 2020 și de 12% în 2020, de departe cea mai mare alocare făcută vreodată în România și ar fi peste media europeană", a spus el, relativ la proiectul Legii salarizării publicat de PSD la începutul acestei săptămâni.

Potrivit acestuia, media europeană în ceea ce privește anvelopa salariilor bugetare raportată la PIB este de 10%.

"Oricum, comparația cu media europeană nu este relevantă, pentru că veniturile din colectare sunt mult mai mici în România decât arată media europeană", a susținut Dumitru.

El a arătat că, în România, veniturile colectate reprezintă doar 25% din PIB, mult sub media europeană de 40%.

Potrivit unui document al Consiliului Fiscal, în România rata de colectare a taxelor și impozitelor a fost de 28,1% din PIB în 2015, după care a scăzut la 26,1% în 2016 și va fi la 25,4% din PIB în 2017 și 2018.

Cele mai mari rate de colectare după 1995 au fost înregistrate în anii 1999 și 2000: 31,2% din PIB, respectiv 30,7% din PIB.

Documentul mai arată că, în februarie 2017, salariul mediu brut în sectorul public din România a fost de 842 de euro, iar cel din sectorul privat, de 652 de euro. În administrația publică, salariul mediu brut era de 1.116 euro, în sănătate, de 818 euro, iar în educație, de 711 euro.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, că noua lege a salarizării, care ar putea intra în vigoare de la 1 iulie, este foarte importantă, întrucât face ordine într-un sistem care nu este foarte bine calibrat și care va motiva mai mult angajații din administrație să fie mai performanți.