Potrivit reprezentanților AUR, comisia ar fi trebuit să analizeze circumstanțele deciziei Curții Constituționale și să ofere transparență asupra procesului electoral. Refuzul Biroului Permanent vine în contextul unor tensiuni politice crescute, generate de acuzațiile privind influențe externe și presiuni instituționale.
Deocamdată, conducerea Camerei n-a oferit o explicație oficială pentru respingerea propunerii, iar AUR a anunțat că va relua demersul în sesiunea parlamentară următoare.
Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, unul dintre cele mai controversate momente politice din România postcomunistă
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, invocând nereguli și încălcări ale legii electorale, inclusiv suspiciuni de fraudă și ingerințe externe în procesul electoral.
CCR a invocat inclusiv documente desecretizate de CSAT, care indicau campanii de promovare agresivă în mediul online și posibile influențe externe, inclusiv din partea Federației Ruse.
Călin Georgescu, candidat suveranist, a câștigat primul tur, urmat de Elena Lasconi, iar sondajele indicau o victorie detașată a lui Georgescu în turul decisiv. Ulterior, candidatului suveranist i s-a interzis participarea la noul scrutin prezidențial, câștigat de Nicușor Dan.
