La PNL treburile stau cam așa: dizidența față de actuala conducere atinge azi cota de cca o treime din partid, iar aceasta e certificată de recenta întâlnire din Maramureș a șefilor de 14 organizații județene, care s-au grupat sub pretextul chestionării acțiunilor și prezenței UDMR la guvernare. Inițiatorul întâlnirii a fost Ilie Bolojan care, ca să-și mascheze acțiunea, s-a deplasat în aceeași zi la București pentru o întâlnire cu Ciucă, lăsându-și adjunctul să combată alături de ceilalți șefi de organizații. Nu mai înșir restul acțiunilor turbionare din interiorul PNL, amorsate de către foștii președinți Orban sau Cîțu, cert este că liberalii se află în degringoladă internă necontrolabilă. Plecarea lui Ciucă din poziția de prim-ministru e limpede că va avea efectul declanșării în public a luptei interne, cu efect rapid de scindare. Vrând să combată această perspectivă sumbră, liberalii condiționează "rotativa" de semnarea prealabilă a unui acord cu PSD, ce să garanteze liste comune pentru toate rândurile de alegeri din 2024, conform proporțiilor cuprinse în protocolul actual, dorind astfel să securizeze pozițiile primarilor și șefilor lor de Consilii Județene. Mai mult, în disperare de cauză, Ciucă a pus pe masă și varianta rămânerii lui în Guvern, pe poziția de ministru al apărării și viceprim-ministru, deoarece știe că șefia Senatului îl îndepărtează de manetele puterii, și riscă să i se întâmple exact ce-au pățit Orban și Cîțu, ce-au pierdut astfel la pachet ulterior conducerile partidului și a camerelor parlamentare. Desigur că această găselniță "de grădiniță" a sfătuitorilor lui Ciucă îl șubrezește și mai mult, dar complică și negocierile pentru rotativă.
Pesediștii știu aceste lucruri mai bine și cu mai multe detalii decât am descris eu pe scurt, și au decis deocamdată să refuze listele comune cu PNL pentru 2024. Rețeaua lor de șefi locali e cel mai bine organizată, avariată în mod minimal de justiție sau avatarurile guvernării, iar prezența lui Ciolacu în fotoliul de prim-ministru le garantează oferirea fondurilor necesare pentru investiții în comunitățile lor, iar investițiile vizibile sunt cele mai eficiente acțiuni de campanie electorală, într-o țară sătulă de gargară. Cu PNL-ul în această stare jalnică, cu AUR-ul fără posibilități reale de organizare și atragere de specialiști care să-i credibilizeze, cu USR, Reper sau Forța Dreptei care, dacă nu se unesc, e previzibil că nu vor reuși să facă măcar scorul pragului electoral, e limpede că PSD-ul poate spera la un scor în 2024 ce să-l egaleze cel puțin pe cel record din 2016, obținut pe vremea lui Dragnea. Și, pe cale de consecință și în mod logic, pesediștii refuză listele comune parafate prin acord înaintea "rotativei" din luna mai. PSD joacă tare, la braț și înțelegere cu tăcutul UDMR, știind că o majoritate guvernamentală fără pesediști nu e probabilă deloc azi, și mai indică în plus și perspectiva suspendării lui Iohannis, care e și posibilă, dar și probabilă în caz de impas major.
Asta e situația azi și în această cheie trebuie să citiți viitoarele declarații și evenimente.
Cozmin Gușă
P.S. Institutul GOLD va publica în următoarele zile o analiză a situației interne din principalele partide politice, ce va radiografia cu ritmicitate lunară dinamică și poziționările relevante, pentru mai buna înțelegere a demersurilor din politica internă.
